România are de recuperat de la Bruxelles în cadrul cheltuielilor făcute din buzunarul propriu, dar care ar fi trebuit să fie suportate de Comisia Europeană, în jur de 1,8 mld. euro.
Calculul este făcut în baza cifrelor prezentate ieri de premierul Emil Boc în cadrul unei şedinţe de guvern dedicată absorbţiei fondurilor europene.
România a efectuat plăţi către beneficiarii de fonduri europene, potrivit premierului (cifrele sunt cunoscute, dar au fost asumate ieri de şeful Executivului), de 3 mld. euro. În aceeaşi vreme, sumele rambursate României de Comisia Europeană în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile sunt de 700 mil. euro (3,7% din totalul fondurilor structurale nerambursabile de 19,7 mld. euro). Cum, în cadrul proiectelor europene cofinaţarea naţională este, în medie, de 15%, rezultă că, din cele 3 mld. euro ajunse la beneficiari, România ar fi trebuit să cheltuiască din buzunarul propriu 450 mil. euro, restul de 2,55 mld. euro fiind "partea" Comisiei. Cum Bruxellesul nu a rambursat decât 700 mil. euro, rezultă că România are de primit de la Comisie 1,85 mld. euro, bani pe care i-a cheltuit fără să-i fi recuperat.
Iată capcana în care a intrat România care, la cinci ani de la aderarea la UE, nu a reuşit să atragă decât sume infime de la UE, fiind obligată să plătească singură ceea ce ar fi trebuit să-i vină, nu neapărat automat, ci firesc în cadrul proiectelor dezvoltate cu banii UE. Iar capcana constă în "autoamăgire": pentru că, frecvent, administraţia prezintă "rata de absorbţie" ca fiind egală cu plăţile către beneficiari (14% din totalul fondurilor), când, de fapt, nu avem aici de-a face cu nicio "absorbţie", ci cu bani plătiţi de bugetul de stat.
Cifrele prezentate ieri de premier sunt relevante şi dintr-o altă perspectivă: 700 mil. euro atraşi de la Bruxelles sunt aceleaşi sume înregistrate în noiembrie trecut. Acest lucru înseamnă că, în conturile Trezoreriei, nu a intrat niciun ban în decembrie de la Comisia Europeană, deşi retransmiterea facturilor spre decontare la Bruxelles, întreruptă în vară din voinţa Guvernului român (pentru reverificarea facturilor), a fost reluată la 22 decembrie trecut. Facturi de aproximativ 350 mil. euro aşteaptă să fie decontate de Bruxelles de la reluarea transmiterii facturilor, dar niciun ban nu a ajuns până acum în România.
Premierul a admis ieri pericolul care pândeşte: "Este un lucru departe de ceea ce ne dorim cu toţii. Dacă nu îmbunătăţim ritmul de absorbţie, există riscul major să pierdem fonduri europene, efect care va fi resimţit în 2013. Nu vreau un «hei-rupism» în stabilirea ţintelor trimestriale de absorbţie, ci responsabilitate".
Titularul noului portofoliu al afacerilor europene Leonard Orban şi-a fixat ca ţintă, la preluarea mandatului, atragerea, în 2012, a 20% din fondurile structurale, ceea ce corespunde unei sume de 4 mld. euro. Ulterior, Guvernul a vorbit de 6 mld. euro (a adăugat încă două miliarde de euro din fondurile pentru agricultură), pentru ca miercuri premierul Boc să avanseze o nouă ţintă, anume 7 mld. euro.
Până la 16 ianuarie, premierul a anunţat că ministrul Orban va evalua situaţia fiecărui minister şi autorităţi de management pentru a stabili unde mai este nevoie de personal suplimentar pentru derularea proiectelor UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
