Fonduri UE

În patru ani, nu am reuşit să atragem definitiv mai mult de 4% din fondurile de la UE: Cu ce argumente va merge Orban la Bruxelles pentru a cere bani pentru următorul exerciţiu financiar?

În patru ani, nu am reuşit să atragem definitiv mai mult de 4% din fondurile de la UE: Cu ce argumente va merge Orban la Bruxelles pentru a cere bani pentru următorul exerciţiu financiar?

Autor: Adelina Mihai

09.10.2011, 09:54 1022

România va negocia cât mai agresiv fondurile din bugetul Uniunii Europene pentru pe­rioada 2014- 2020, dar nu va putea obţine prea mult faţă de cât oferă Comisia Europeană, pen­tru că există deja percepţia că România şi Bul­ga­ria sunt principalii beneficiari ai pro­punerii CE, spunea săptămâna tre­cută mi­nis­trul afacerilor europene (MAEur) Leo­nard Orban după audierile de la Parla­ment.

"Este prematur să facem un pronostic vizavi de suma care va fi alocată României în perioada 2014- 2020. Alocările pentru România vor rămâne generoase şi există premise că vom primi mai mulţi bani decât în perioada 2007- 2013, deşi probabil că vor fi unele state care vor invoca rata scăzută de absorbţie pentru ca România să pri­meas­că mai puţini bani.

Însă criteriul alocării financiare în pe­rioa­da 2014- 2020 în funcţie de absorbţia din exerciţiul anterior rămâne deocamdată un zvon, iar România se va opune cu sigu­ranţă intro­ducerii unui astfel de criteriu", ad­mite Cătălin Vătafu, care a preluat funcţia de secretar de stat din cadrul Mi­nis­te­rului Afacerilor Europene. El a fost de la înce­putul acestui an şeful Autorităţii de Coor­donare a Instr­umen­telor Structurale după ce instituţia a trecut din subordinea Mi­nisterului de Finanţe în subordinea Gu­ver­nului. Un alt secretar de stat în mi­nisterul nou-înfiinţat pentru a accelera absor­bţia fondurilor este Bogdan Mănoiu, fostul şef al Departamentului pentru Afa­ceri Europene, care a fost şi consilier prezi­denţial. "Pur şi simplu vor fi argumente care vor fi utilizate împotriva noastră. Sunt destule state membre care consideră că plătesc prea mult la bugetul UE şi vor să-şi reducă contribuţia. Şi dacă îşi reduc contribuţia, de unde se taie? Păi nu se va tăia de la chestiunile legate de com­petitivitate, inovare, cerce­tare-dezvoltare, ci de la politicile clasice tradiţionale ale UE", a spus Orban, citat de Mediafax.

În prezent, regiunile în Uniunea Euro­peană sunt împărţite (şi finanţate de la UE ca atare) în două categorii în funcţie de ve­ni­turi: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, şi cele care de­pă­şesc acest procent. Regiunile sărace pri­mesc mai mulţi bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepţional. Co­­misia propune în viitorul exerciţiu fi­nan­­ciar 2014 - 2020 crearea aşa-numitelor "re­­­­giuni de tranziţie" care au venituri cu­prinse între 75% şi 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de re­gi­une în România s-ar încadra la "regiuni de tranziţie", anume Bucureşti - Ilfov (cu o me­­die de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE - 27). Însă oficialii spun că Ro­­­mâ­nia nu va susţine propunerile CE pen­tru in­tro­ducerea în viitorul exerciţiu fi­nan­ciar al UE a "regiunilor de tranziţie" şi nici limi­ta­rea cheltuielilor pentru politicile de coe­ziune la 2,5% din Venitul Naţional Brut al unui membru al UE, faţă de 4% în pre­zent.

Din 2007 până în prezent, în conturile be­­ne­ficiarilor de fonduri europene au intrat numai 2,9 mld. euro din cele aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie de UE. Din su­mele atrase, mai puţin de 800 mil. euro (adică 4% din totalul fon­du­rilor alocate Ro­mâniei) reprezintă bani "cu­raţi" de la UE, pentru că parti­cu­la­ri­ta­tea fondurilor struc­turale este aceea că be­ne­ficiarul pro­iec­telor agreate la finanţare tre­buie să chel­tuiască el banii şi abia apoi îi sunt de­con­tate cheltuielile. Drept urmare, ade­vă­ratele pro­cente atunci când vorbim de ab­sor­bţia fon­durilor europene este acela care pri­veşte rambursările, adică cele aproape 4%.

Leonard orban

50 de ani, ministrul afacerilor europene: "În cazul în care voi constata că nu am sprijinul necesar pentru a lua măsurile necesare, nu exclud varianta demisiei".

Proaspăt numit la conducerea Ministerului Afacerilor Europene, Orban este fost comisar european şi fost consilier prezidenţial, cu o imagine publică de invidiat.

El şi-a subliniat întotdeauna calitatea de tehnocrat şI şi-a asumat obiectivul ca până la finele anului viitor rata de absorbţie a fondurilor europene să ajungă la 20%.

În opinia sa, lupta pentru bugetul multianual 2014 - 2020 ar putea conduce la un blocaj mortal, începutul unei crize care ar avea ca final dezintegrarea UE. Cel mai rău scenariu pentru România este ca procesul de integrare să o ia în sens invers.

Dacă auditul noii legislaţii pe achiziţiile publice nu va fi realizat până la finele lui octombrie, plăţile pe toate programele unde sunt implicate procese de achiziţii publice vor fi întrerupte formal pentru minimum şase luni.

El a mai spus că UE a blocat o parte din sumele nerambursabile destinate României din cauza procedurilor de organizare a achiziţiilor publice (perioade foarte scurte, astfel încât nu se permite tuturor companiilor care ar fi interesate să se prezinte la procesul de achiziţii publice să participe) şi că unele caiete de sarcini au fost scrise cu dedicaţie pentru anumite firme.

Cătălin Vătafu

34 de ani, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Europene: "Alocările pentru România vor rămâne generoase şi există premise că vom primi mai mulţi bani decât în perioada 2007- 2013, deşi probabil că vor fi unele state care vor invoca rata scăzută de absorbţie pentru ca România să primească mai puţini bani."

Înainte de a deveni şef al Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale a fost consilier personal al primului-ministru în domeniul relaţiilor externe. Şcolit în ţară şi în străinătate ( Universitatea Yonsei din Coreea, Institutul de Relaţii Internaţionale Moscova, Federaţia Rusă, Facultatea de relaţii economice internaţionale din cadrul ASE), el a mai lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (unde a intrat direct de pe băncile facultăţii) şi a fost consilier europarlamentar în cabinetul lui Theodor Stolojan (2008- 2009).

El a anunţat public de mai multe ori că este sigur că plăţile pe fonduri de la UE se vor ridica la 3 miliarde de euro la sfârşitul anului, însă până la finele lunii septembrie nu s-au făcut plăţi mai mari de un miliard de euro.

AFACERI DE LA ZERO