Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a anunţat ieri că fondurile europene pentru investiţii în agricultură vor coborî cu circa 20% la 7,2 miliarde de euro pe perioada următorului exerciţiu financiar al Uniunii Europene, în intervalul 2014-2020. În prezent fondurile europene puse la dispoziţia fermierilor pentru investiţii se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro, bani curaţi de la UE, la care se adaugă 1 miliard de euro de la bugetul de stat. Rata de absorbţie a fondurilor europene pentru agricultură este, cu un an înainte de termenul limită, de aproximativ 50%.
Dacă în perspectiva financiară 2007-2013 avem la dispoziţie 8,1 miliarde de euro, pentru următoarea pespectivă propunerea de reducere este semnificativă, respectiv 770 de milioane de euro. Avem nevoie în continuare de fonduri pentru că aceste fonduri au adus un impact pozitiv în agricultură. Spre exemplu investiţiile pe fonduri europene în silozuri au făcut ca anul acesta să putem exporta mai mult, a spus Daniel Constantin, în prezenţa reprezentanţilor organizaţiilor din piaţa locală de agribusiness.
Discuţiile la Bruxelles pe marginea cifrelor din viitorul buget al Uniunii Europene vor fi reluate la începutul anului viitor însă se anunţe încă de pe acum tensionate pe fondul politicilor dure de austeritate aplicate de marile economii europene. România are o poziţie dificilă în cadrul negocierilor pe marginea alocării unor fonduri europene mai mari în condiţiile în care responsabilii de la Bucureşti nu au reuşit până acum să absoarbă decât o parte din banii puşi la dispoziţie de UE. Din cele 30 de miliarde puse la dispoziţie de UE, 19 miliarde de euro fonduri de coeziune, şi aproximativ 10 miliarde de euro fonduri pentru agricultură, în economie au ajuns până acum aproximativ 6 miliarde de euro. La agricultură gradul de absorbţie a fondurilor europene pentru investiţii este de aproximativ 50% în timp ce gradul de absorbţie pentru fondurile europene de coeziune este de sub 10%.
Şeful de la Agricultură a mai anunţat că începând cu 2014, bugetul de stat ar urma să asigure o cofinanţare de 25% pentru proiectele pe fonduri europene, faţă de 5% în prezent. Procentul de cofinanţare al proiectelor cu bani de la bugetul de stat a coborât la acest nivel în urmă cu un an. O măsură similară a fost luate şi pentru alte cinci ţări din UE Ungaria, Letonia, Portugalia, Grecia şi Irlanda.
Sunt câteva lucruri care dezavantajează România. Poate cel mai important se referă la cofinanţare. Astăzi se discută despre o cofinanţare de 25% (din valoarea proiectelor pe fonduri europene n.red.) iar acest lucru cred ca va îngreuna foarte tare accesarea de fonduri europene.
Constantin a precizat şi că banii pe care fermierii îi vor primii în viitor sub forma plăţilor directe pentru fiecare hectar de teren agricol vor creşte, potrivit sumelor negociate în tratatul de aderare la Uniunea Europeană, la 180 de euro/hectar în 2016 pentru a înregistra o creştere ulterioară până la 196 euro/hectar în 2020. În prezent fermierii români primesc circa 120-130 euro/hectar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
