Proiect ZF/OTP Bank. Grup Şerban are în plan venituri de minim 75 mil. euro pentru următorii cinci ani. Nicolae Şerban, fondator Grup Şerban: Focusul pentru investiţii este legat de irigaţii şi capacităţi de depozitare frigorifice pentru legume

„Targetul pe următorii cinci ani este să facem 75 mil. euro EBITDA minim, asta înseamnă o medie de EBITDA de 15 mil. euro pe an. Focusul acum este pe irigaţii, dezvoltarea culturilor aducătoare de bani, model legume rădăcinoase, extinderea suprafeţelor la maxim, depozite“, a spus Nicolae Şerban.

În ceea ce priveşte planurile de investiţii, 15% este contribuţia proprie a companiei, iar restul sunt bani atraşi de la bănci, a mai adăugat fondatorul.

„În jur de 15% este contribuţie proprie în proiectele de investiţii în rest sunt bani atraşi de la bănci. Pentru tot ce înseamnă echipamente cu utilizare pe termen lung, model clădiri, depozite frigorifice, lucrăm cu credite pe termen lung. Ne-am dori să luăm credit pe 20 de ani, dar încă nu este posibil şi ne mulţumim şi pe 15 sau 12 ani. Iar pentru echipamente utilizăm leasing-uri pe 5 sau 7 ani. Cred că la ora actuală avem credite pe termen lung de aproape 20 mil. euro, însemnând leasing-uri şi credite de investiţii. Lucrăm cu majoritatea băncilor din România. Eu consider că principalul nostru activ este istoricul foarte bun, seriozitatea, încrederea şi în rândul furnizorilor şi clienţilor.“

Nicolae Şerban a mai explicat că în prezent compania are proiecte europene aprobate, surse financiare atrase de la bănci şi surse atrase de pe piaţa de capital, iar în fguncţie de evoluţia de pe piaţa de capital, planul este de a atrage şi bani din emisiunea de obligaţiuni.

„Suntem deschişi la orice formă de a atrage capitaluri pentru a ne dezvolta cât mai repede şi a avea o pârghie cât mai puternică în evoluţia noastră. Obiectivul nostru pe 1 ha de teren irigat este să facem venituri aferente unui hectar de 7.000 euro. În cultura standard medie la 5 tone veniturile sunt în jur de 1.500 euro. Marea problemă a bugetelor într-o perioadă în care preţurile evoluează necontrolat este că nu te poţi ţine de bugete. Dacă am proiectat acum 2 ani să facem un depozit de 5.000 tone cu X, astăzi este cu 40% mai scump, asta dacă contractăm foarte bine cu furnizorii de echipamente şi constructorii. Pe viitor, datorită acestor costuri şi a celor energetice, ne propunem să investim în energie verde, panouri fotovoltaice, iar preţurile pe care le vom percepe pe tonă, lună, depozitat va fi în sensul acoperirii costurilor.“

Pe de altă parte, pentru fondurile europene prin PNRR, ca şi companie care activează în Agribusiness, Grup Şerban a fost exlcusă, iar planurile de investiţii în energie verde şi panouri fotovoltaice vor trebui să vine prin finanţare bancară dacă nu vor apărea fonduri europene dedicate zonei de Agribusiness, a mai adăugat Nicolae Şerban.

„Pentru fondurile europene prin PNRR, ca şi companie care activează în Agribusiness am fost excluşi, şi aşteptăm fonduri europene dedicate Agribusiness pentru energie verde, panouri fotovoltaice, în condiţiile în care avem hectare întregi de clădiri pe care le-am putea acoperi cu panouri fotovoltaice fără să ocupăm teren agricol pentru panourile fotovoltaice. În general utilizăm în jur de 4.000 mw pe an de energie electrică şi 16.000 mw energie termică, majoritatea este din gaz. Dacă pentru gaz nu prea există soluţii pentru energie electrică, indiferent că vor veni fonduri sau nu, în anul 2023 la sfârşit vom avea capacitate instalată de producţie instalată în panouri fotovoltaice de minim 4.000 mw pentru a fi independenţi energetic. Este deja bugetat, hotărât, acum scriem planul şi aşteptăm fonduri“.

În ceea ce priveşte anul 2022, Nicolae Şerban a explicat că momentan nu au fost cataclisme mari, iar problemele legate de secetă, producţie şi preţuri erau de aşteptat.

„Anul 2022 este un an în regulă cu provocările lui. Nu sunt mari cataclisme să spunem aşa. Cred că cea mai importanta modificare a fost creşterea ROBOR spectaculoasă în anul 2022. În rest legat de secetă, producţie, preţuri era de aşteptat. Creşterea preţurilor în majoritatea lor se regăseşte în preţul produselor noastre.“

Din punctul de vedere al businessului, una din noile abordări pe care Grup Şerban a întreprins-o încă din anul 2020 este utilizarea unei noi tehnologii pentru cultivarea suprafeţelor denumită nautil, care reduce semnificativ costurile.

„În domeniul agricol la noi avem două abordări, una intensivă pentru suprafeţele cu care lucrăm în sistem irigat şi pentru suprafeţele neirigate utilizăm o tehnologie care înseamnă costuri reduse şi sustenabilitate maximă, reducerea amprenetei de carbon, iar calculele pe anul acesta sunt de 3 tone de carbon captate pe fiecare hectar doar prin aplicarea acestei tehnologii, care se numeşte nautil, fără să prelucrăm solul“ a detaliat Nicolae Şerban.

El a mai adăugat că prin această tehnologie, deşi în perioadele cu precipitaţii producţia este cu circa 20% mai mică faţă de tehnologia standard utilizată în agricultură, în perioadele secetoase producţia este aproape dublă faţă de cei care fac producţie standard.

„Noi nu eliminăm apă deloc, nu sunt scurgeri şi pierderi de apă în momentul în care vin percipitaţii abundente pentru că pământul este acoperit de resturi vegetale şi are capilaritatea deschisă. Cu acea mică cantitate de apă care ajunge să fie într-un an agricol, cu rezerva păstrată dintr-un an agricol, care poate fi un an bun, reuşim să facem producţii sustenabile. Reuşim să recoltăm păioase în jur de 4 tone într-o zonă în care media este sub 2 tone în 2022.“

Ce a mai spus Nicolae Şerban, fondatorul Grup Şerban:

► Opinia mea despre business este că dacă eşti suficient de organizat şi ai un plan, provocările care apar sunt doar cele naturale, cele care se întâmplă în mod firesc. Crizele apar în capitalism ciclic, secetele odată cu încălzirea globală au şi ele ciclicitatea lor, important este să fii rezilient şi să te adaptezi noilor situaţii care apar.

► Noi aveam analize pe toate suprafeţele pe care le lucrăm şi nu am găsit nici un impediment din punct de vedere al analizei solurilor pentru utilizarea acestei tehnologii. A fost foarte simplu ca o întreagă fermă de 7.000 ha să o trecem la tehnologia nautil complet şi spre exemplu din 2020 am învăţat că nu trebuie să cultivăm porumb în zonele secetoase. Probabilitatea pe 5 ani să se facă cultura de porumb este maxim în 2 ani, adică în 3 ani nu faci nimic, doar în 2 ani faci ceva. Atunci am înlocuit porumbul în rotaţia culturilor cu sorgul, care este o plantă din Africa foarte rezistentă la secetă. În zona unde lucrăm cu nautil porumb s-a făcut 0 în 2020, 0 în 2022, iar la sorg aşteptările să facem 4 tone sunt realiste.

► Faţă de anul 2020 pe ferma nautil care a ajuns în anul 3 şi evoluţiile sunt elocvente, nemaiprelucrând pământul deloc, toată apa din precipitaţii a ajuns să fie păstrată în sol, nu a existat evaporaţie şi atunci inclusiv din precipitaţiile anului 2021 le-am găsit în anul 2022 şi producţia din 2022 este cu 27% mai mare faţă de 2020 pentru culturile care au fost deja recoltate adică orz, grâu şi rapiţă.

► Pentru zona minimumtil au fost mai mari cu 30%. Minimumtil este un pas intermediar între agricultura standard la agricultura nautil. Adică nu mai utilizeăm arătură, utilizăm o singură trecere pentru prelucrarea terenului, urmând ca din anul 2023 să trecem şi restul suprafeţelor pe nautil. Minimumtil nu înseamnă o reducere de cost aşa masivă cum este la nautil.

► Ca orice tehnologie nouă pentru o anumită regiune este nevoie de un anumit timp ca majoritatea fermierilor să vadă rezultatele celor care deja s-au apucat. Noi am abordat tehnologia nautil după o vizită în 2019 în Statele Unite şi am vizitat ferme din North Dakota, South Dakota, Minnesota şi Wisconsin, pe aceeaşi paralelă unde suntem noi, am vizitat Ucraina şi Bulgaria.

► În România în 2019 încercările de nautil erau timide, doar Hans de la Agro Cocora mai începuse proiectul de nautil. Atunci am contractat un consultant din Statele Unite şi ulterior o echipă de consultanţi cu un plan de management din Ucraina şi am început tot proiectul nautil achiziţionând know-how pentru a nu mai ajunge să facem greşelile pe care le-au făcut ei. Am vizitat 30 de ferme care aveau între 7 şi 27 de ani de nautil. Am fost acolo cu o echipă întreagă de tehnicieni şi ingineri de la noi pentru că cel care a învăţat la şcoală şi care a avut o experienţă de agricultură standard nu vrea să creadă decât dacă vede. După ce au văzut terenurile, culturile, statisticile de precipitaţii, temperatori, analizele de sol, evoluţia micro organismelor, care era exponenţială.

► Există unele schimbări pentru tehnologia nautil. Trebuie alte semănători care au nevoie de presiuni mai mari, dar ca şi cost în echivalent amortizare semănătoare per hectar, pentru un hectar de semănat standard sau unul nautil este comparabil. O semănătoare de nautil este comparabilă cu una standard. Trebuie doar să ai ambiţie să renunţi la tehnologia pe care ai avut-o.

► De la semănat până la transportul cerealelor în siloz utilizăm între 30-37% din motorina în tehnologia standard, înseamnă economie de cost utilija, economie cost om, economie de întreţinere echipament.

► Anul acesta am făcut o investiţie pentru un depozit de 5.000 tone pe care l-am dat în funcţiune o să depozităm cartofi pentru Pepsi, iar la anul o să mai investim în 3 depozite frigorifice similare, cu capacitate de 5.000 tone. Pe partea de irigaţii suntem undeva la 1.200 ha şi ne propunem ca în următorii trei ani să ajungem la 2.500 ha.