Cifra plaseaza Grecia pe locul cinci in clasamentul tarilor cu cea mai mare contributie la fluxul de investitii straine directe in Romania, dupa Olanda, Austria, Germania si Franta.
Pentru foarte multi romani, Grecia reprezinta in primul rand destinatia preferata pentru vacanta, datorita frumusetii si accesibilitatii sale. De altfel, strategia de promovare turistica a Greciei a functionat nu doar in Balcani, ci peste tot in lume, astfel incat turismul are in prezent o contributie de 18% la PIB-ul tarii, aproximativ 850.000 de persoane lucrand in acest sector.
In mediul de business, grecii sunt printre cei mai activi jucatori, avand pozitii de top in sectoare precum cel financiar-bancar, telecomunicatii, industria bauturilor sau industria producatoare de ambalaje. Acestea sunt pietele pe care s-a orientat in ultimii zece ani cea mai mare parte a investitorilor eleni care au mizat pe Romania.
Investitiile grecesti de capital au venit prin cele aproximativ 4.500 de societati comerciale cu capital elen inregistrate la nivel local, reprezentand 2,81% din numarul total, cu un capital social cumulat de aproape
750 mil. euro, conform statisticilor de la Registrul Comertului. Aceasta valoare reprezinta 3,5% din capitalul total al investitiilor straine in Romania si plaseaza Grecia pe locul 10 in clasamentul pe tari, insa nu ia in calcul capitalul transferat de investitori eleni de la societati inregistrate in alte tari, precum Cipru, Luxemburg sau Elvetia.
Sectorul serviciilor, cu o pondere de 73% in PIB-ul Greciei, a fost si tinta principala a investitorilor eleni in Romania - sistemul bancar si telecomunicatiile fiind in prima linie.
In domeniul bancar, cota de piata a grecilor este estimata la aproximativ 15%, acestia ocupand locul al doilea in clasamentul pe tari, dupa Austria, care detine peste 40%. Primele grupurile financiare elene au intrat inca din anii '90 pe piata romaneasca, Alpha Bank sau NBG fiind printre primii investitori straini din sistem. Intre timp lista a fost completata de Eurobank, Piraeus, Emporiki, Egnatia si ATE (Banca Agricola a Greciei). Activitatea sucursalelor celor mai mari banci din Grecia la nivel local a creat la randul sau un mediu favorabil dezvoltarii investitiilor elene in Romania.
In domeniul telecomunicatiilor, grupul elen OTE se afla in prima linie, cu investitiile realizate in companiile Romtelecom, Cosmote si Germanos. OTE a preluat controlul Romtelecom, compania care detinea monopolul pe piata serviciilor de telefonie fixa, la finele anului 1998, in urma procesului de privatizare a acesteia. In 2005, grecii au preluat si controlul diviziei de telefonie mobila a Romtelecom, CosmoRom, avand in plan un proiect de relansare a operatorului care nu reusise performanta obtinerii unei cote de piata solide in cei aproximativ cinci ani cat s-a aflat sub controlul statului.
OTE (Hellenic Telecommunications Organization), cel mai mare operator de telefonie mobila din Grecia, este la randul sau o fosta companie de stat cu monopol pe piata (1996). OTE este in prezent controlata de investitori privati si se numara printre cele mai mari companii listate la Bursa din Atena. Dupa preluare, fostele companii de stat Romtelecom si Cosmorom au fost reorganizate de greci, acestia venind si cu o noua abordare a pietei - ceea ce le-a adus o pozitionare mai buna in telecom, un sector extrem de competitiv.
Grecii sunt si producatori locali de echipamente electronice si de telecomunicatii, controland unele dintre cele mai mari doua companii de profil de pe piata, Intrarom si ICME-ECAB.
Intrarom, subsidiara Intracom Telecom, a investit pana in prezent aproximativ 40 de milioane de euro in centrul sau de expertiza din Bucuresti, potrivit datelor companiei, iar in ultimii ani cea mai mare parte a afacerilor sale a fost generata de contractele incheiate cu statul roman pentru informatizarea unor institutii.
In 2008, Intrarom a castigat un contract de informatizare in valoare de circa 120 de milioane de euro, unul dintre cele mai mari contracte IT licitate de statul roman in ultimii ani, pentru dotarea cu laboratoare informatice a unui numar de circa 8.000 de unitati din invatamantul preuniversitar. Compania greceasca va subcontracta insa 46% din valoarea totala a contractului catre furnizorul de servicii informatice SIVECO Romania.
La randul sau, ICME-ECAB Bucuresti, companie detinuta de Hellenic Cables, este cel mai mare producator local de cabluri electrice. Cea mai recenta investitie anuntata de companie pe piata din Romania, in
2008, a fost de 10 mil. euro si a vizat retehnologizarea si majorarea capacitatii de productie cu circa 20%. Grecii mizeaza in primul rand pe dezvoltarea cererii pe piata romaneasca: anul trecut, Periklis Sapountzis, directorul general al Hellenic Cables, remarca diferentele mari dintre dinamica pietelor est-europene si cea a zonei Europei Centrale, afirmand ca Romania are un potential ridicat de dezvoltare.
Lider de piata in domeniul sau de activitate este si producatorul de echipamente de refrigerare Frigoglass. Fabrica sa din Timisoara, unde sunt produse vitrine frigorifice pentru clienti precum Coca-Cola, SABMiller sau Heineken, este dedicata in proportie de circa 80% pietelor externe, in special tarilor din Europa Occidentala.
Activitatea Frigoglass in Romania a fost demarata in anul 1995, in urma unei investitii de tip greenfield de 4 mil. euro, iar anul trecut numarul de angajati ai companiei era in jur de 700 de persoane. In perioada 2006-2007 compania a investit circa 6,5 mil. euro in instalarea unor linii de productie la Timisoara, pentru diversificarea gamei.
Un alt lider de piata controlat de greci, de data aceasta in sectorul productiei de sticla, este compania Stirom Bucuresti, parte a grupului elen Yioula Glassworks, care detine fabrici in Grecia, Bulgaria, Republica Moldova si Romania. Anul trecut, producatorul a avut un buget de investitii de 20 mil. euro in retehnologizarea unor echipamente si majorarea capacitatii de fabricatie cu circa 50.000 de tone.
Grecii s-au impus in industria soft drinks cu Coca-Cola. Cel mai mare producator local de bauturi non-alcoolice, care detine in prezent circa 50% din vanzarile totale in volum realizate pe piata, este Coca-Cola HBC Romania, subsidiara locala a grupului Coca-Cola Hellenic. Compania a trecut pentru prima data pragul de vanzari de un milliard de litri pe piata romaneasca in anul 2007. Investitiile totale realizate de Coca-Cola Hellenic in Romania sunt estimate la peste 500 mil. euro, producatorul avand fabrici in Ploiesti, Timisoara, Iasi si Vatra Dornei.
Cresterea accelerata a consumului in Romania in ultimii ani a impulsionat si afacerile producatorilor de ambalaje pentru industria bunurilor de larg consum. Unul dintre acestia este compania cu greceasca M.J. Maillis, care produce la nivel local atat ambalaje, cat si utilaje pentru ambalat. Compania este lider pe piata romaneasca de ambalaje secundare (de exemplu folii extensibile cu care se invelesc baxurile de PET-uri).
Pariul Grecilor pe Romania se vede si in statisticile privind schimburile comerciale dintre cele doua tari: exporturile grecesti in Romania s-au dublat in ultimii cinci ani. In schimb, exporturile romanesti in Grecia au fost mai putin dinamice in acest interval, inregistrand valori relativ constante de la an la an.
In anul 2008 volumul schimburilor comerciale Romania - Grecia a atins un nivel de 1,297 miliarde de euro, in scadere usoara fata de nivelul de 1,31 de miliarde de euro inregistrat in anul anterior, din cauza diminuarii exporturilor Romaniei in Grecia cu aproximativ 10 milioane de euro, de la 536 de milioane de euro la 525 de milioane de euro si a mentinerii exporturilor grecesti in Romania la aproximativ acelasi nivel, de 772 de milioane de euro.
Structura schimburilor comerciale romano-grecesti in 2008
La export: ponderea cea mai mare la exporturile romanesti in Grecia a avut-o grupa metalelor comune si articolele din metale comune, care a reprezentat 30,5% din total. Alte grupe de produse cu pondere mare la export au fost masini si utilaje, cu 17,6%, produse minerale, cu 9,6 % , animale vii si produse de provenienta animala, cu 7,1 % , materiale plastice cu 8,0 %, lemn si articole din lemn cu 4,7%.
La import: se remarca o distribuitie mai echilibrata pe grupe a importurilor din Grecia: 23,7% metale comune si articole din metale comune, 13,72% masini, aparate si echipamente electrice, 12,7 % produse din mase plastice, 7,8% materii textile - bumbac, articole de imbracaminte, 5,7% produse minerale.
Pentru foarte multi romani, Grecia reprezinta in primul rand destinatia preferata pentru vacanta, datorita frumusetii si accesibilitatii sale. De altfel, strategia de promovare turistica a Greciei a functionat nu doar in Balcani, ci peste tot in lume, astfel incat turismul are in prezent o contributie de 18% la PIB-ul tarii, aproximativ 850.000 de persoane lucrand in acest sector.
In mediul de business, grecii sunt printre cei mai activi jucatori, avand pozitii de top in sectoare precum cel financiar-bancar, telecomunicatii, industria bauturilor sau industria producatoare de ambalaje. Acestea sunt pietele pe care s-a orientat in ultimii zece ani cea mai mare parte a investitorilor eleni care au mizat pe Romania.
Investitiile grecesti de capital au venit prin cele aproximativ 4.500 de societati comerciale cu capital elen inregistrate la nivel local, reprezentand 2,81% din numarul total, cu un capital social cumulat de aproape
750 mil. euro, conform statisticilor de la Registrul Comertului. Aceasta valoare reprezinta 3,5% din capitalul total al investitiilor straine in Romania si plaseaza Grecia pe locul 10 in clasamentul pe tari, insa nu ia in calcul capitalul transferat de investitori eleni de la societati inregistrate in alte tari, precum Cipru, Luxemburg sau Elvetia. Sectorul serviciilor, cu o pondere de 73% in PIB-ul Greciei, a fost si tinta principala a investitorilor eleni in Romania - sistemul bancar si telecomunicatiile fiind in prima linie.
In domeniul bancar, cota de piata a grecilor este estimata la aproximativ 15%, acestia ocupand locul al doilea in clasamentul pe tari, dupa Austria, care detine peste 40%. Primele grupurile financiare elene au intrat inca din anii '90 pe piata romaneasca, Alpha Bank sau NBG fiind printre primii investitori straini din sistem. Intre timp lista a fost completata de Eurobank, Piraeus, Emporiki, Egnatia si ATE (Banca Agricola a Greciei). Activitatea sucursalelor celor mai mari banci din Grecia la nivel local a creat la randul sau un mediu favorabil dezvoltarii investitiilor elene in Romania.
In domeniul telecomunicatiilor, grupul elen OTE se afla in prima linie, cu investitiile realizate in companiile Romtelecom, Cosmote si Germanos. OTE a preluat controlul Romtelecom, compania care detinea monopolul pe piata serviciilor de telefonie fixa, la finele anului 1998, in urma procesului de privatizare a acesteia. In 2005, grecii au preluat si controlul diviziei de telefonie mobila a Romtelecom, CosmoRom, avand in plan un proiect de relansare a operatorului care nu reusise performanta obtinerii unei cote de piata solide in cei aproximativ cinci ani cat s-a aflat sub controlul statului.
OTE (Hellenic Telecommunications Organization), cel mai mare operator de telefonie mobila din Grecia, este la randul sau o fosta companie de stat cu monopol pe piata (1996). OTE este in prezent controlata de investitori privati si se numara printre cele mai mari companii listate la Bursa din Atena. Dupa preluare, fostele companii de stat Romtelecom si Cosmorom au fost reorganizate de greci, acestia venind si cu o noua abordare a pietei - ceea ce le-a adus o pozitionare mai buna in telecom, un sector extrem de competitiv.
Grecii sunt si producatori locali de echipamente electronice si de telecomunicatii, controland unele dintre cele mai mari doua companii de profil de pe piata, Intrarom si ICME-ECAB.
Intrarom, subsidiara Intracom Telecom, a investit pana in prezent aproximativ 40 de milioane de euro in centrul sau de expertiza din Bucuresti, potrivit datelor companiei, iar in ultimii ani cea mai mare parte a afacerilor sale a fost generata de contractele incheiate cu statul roman pentru informatizarea unor institutii.
In 2008, Intrarom a castigat un contract de informatizare in valoare de circa 120 de milioane de euro, unul dintre cele mai mari contracte IT licitate de statul roman in ultimii ani, pentru dotarea cu laboratoare informatice a unui numar de circa 8.000 de unitati din invatamantul preuniversitar. Compania greceasca va subcontracta insa 46% din valoarea totala a contractului catre furnizorul de servicii informatice SIVECO Romania.
La randul sau, ICME-ECAB Bucuresti, companie detinuta de Hellenic Cables, este cel mai mare producator local de cabluri electrice. Cea mai recenta investitie anuntata de companie pe piata din Romania, in
2008, a fost de 10 mil. euro si a vizat retehnologizarea si majorarea capacitatii de productie cu circa 20%. Grecii mizeaza in primul rand pe dezvoltarea cererii pe piata romaneasca: anul trecut, Periklis Sapountzis, directorul general al Hellenic Cables, remarca diferentele mari dintre dinamica pietelor est-europene si cea a zonei Europei Centrale, afirmand ca Romania are un potential ridicat de dezvoltare. Lider de piata in domeniul sau de activitate este si producatorul de echipamente de refrigerare Frigoglass. Fabrica sa din Timisoara, unde sunt produse vitrine frigorifice pentru clienti precum Coca-Cola, SABMiller sau Heineken, este dedicata in proportie de circa 80% pietelor externe, in special tarilor din Europa Occidentala.
Activitatea Frigoglass in Romania a fost demarata in anul 1995, in urma unei investitii de tip greenfield de 4 mil. euro, iar anul trecut numarul de angajati ai companiei era in jur de 700 de persoane. In perioada 2006-2007 compania a investit circa 6,5 mil. euro in instalarea unor linii de productie la Timisoara, pentru diversificarea gamei.
Un alt lider de piata controlat de greci, de data aceasta in sectorul productiei de sticla, este compania Stirom Bucuresti, parte a grupului elen Yioula Glassworks, care detine fabrici in Grecia, Bulgaria, Republica Moldova si Romania. Anul trecut, producatorul a avut un buget de investitii de 20 mil. euro in retehnologizarea unor echipamente si majorarea capacitatii de fabricatie cu circa 50.000 de tone.
Grecii s-au impus in industria soft drinks cu Coca-Cola. Cel mai mare producator local de bauturi non-alcoolice, care detine in prezent circa 50% din vanzarile totale in volum realizate pe piata, este Coca-Cola HBC Romania, subsidiara locala a grupului Coca-Cola Hellenic. Compania a trecut pentru prima data pragul de vanzari de un milliard de litri pe piata romaneasca in anul 2007. Investitiile totale realizate de Coca-Cola Hellenic in Romania sunt estimate la peste 500 mil. euro, producatorul avand fabrici in Ploiesti, Timisoara, Iasi si Vatra Dornei.
Cresterea accelerata a consumului in Romania in ultimii ani a impulsionat si afacerile producatorilor de ambalaje pentru industria bunurilor de larg consum. Unul dintre acestia este compania cu greceasca M.J. Maillis, care produce la nivel local atat ambalaje, cat si utilaje pentru ambalat. Compania este lider pe piata romaneasca de ambalaje secundare (de exemplu folii extensibile cu care se invelesc baxurile de PET-uri).
Pariul Grecilor pe Romania se vede si in statisticile privind schimburile comerciale dintre cele doua tari: exporturile grecesti in Romania s-au dublat in ultimii cinci ani. In schimb, exporturile romanesti in Grecia au fost mai putin dinamice in acest interval, inregistrand valori relativ constante de la an la an.
In anul 2008 volumul schimburilor comerciale Romania - Grecia a atins un nivel de 1,297 miliarde de euro, in scadere usoara fata de nivelul de 1,31 de miliarde de euro inregistrat in anul anterior, din cauza diminuarii exporturilor Romaniei in Grecia cu aproximativ 10 milioane de euro, de la 536 de milioane de euro la 525 de milioane de euro si a mentinerii exporturilor grecesti in Romania la aproximativ acelasi nivel, de 772 de milioane de euro.
Structura schimburilor comerciale romano-grecesti in 2008
La export: ponderea cea mai mare la exporturile romanesti in Grecia a avut-o grupa metalelor comune si articolele din metale comune, care a reprezentat 30,5% din total. Alte grupe de produse cu pondere mare la export au fost masini si utilaje, cu 17,6%, produse minerale, cu 9,6 % , animale vii si produse de provenienta animala, cu 7,1 % , materiale plastice cu 8,0 %, lemn si articole din lemn cu 4,7%.
La import: se remarca o distribuitie mai echilibrata pe grupe a importurilor din Grecia: 23,7% metale comune si articole din metale comune, 13,72% masini, aparate si echipamente electrice, 12,7 % produse din mase plastice, 7,8% materii textile - bumbac, articole de imbracaminte, 5,7% produse minerale.
Sursa: Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Greciei la Bucuresti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
