♦ Guvernul a anunţat miercuri un program de relansare economică pe zece ani, în valoare de 100 mld. euro ♦ Din total, peste 1 mld. euro reprezintă granturile pentru afaceri mici şi mijlocii, bani ce ar urma să ajungă rapid - până în august - în conturile companiilor care au nevoie de capital de lucru sau de capital pentru investiţii ♦ Există mai multe tipuri de granturi (bani nerambursabili) în funcţie de tipul de companie şi de cum vor fi folosite fondurile ♦ Antreprenorii susţin că au nevoie de bani pentru a continua activitatea, dar se tem că procesul ar putea fi prea birocratic sau afirmă că nu înţeleg condiţiile necesare pentru a aplica ♦ Banii ar urma să ajungă la peste 150.000 de afaceri, valoarea grantului variind de la 2.000 de euro pentru microîntreprinderi la 200.000 de euro în cazul companiilor care aplică pentru investiţii.
Granturile pe care statul ar urma să le ofere IMM-urilor, în valoare totală de peste 1 mld. euro, ar urma să fie colacul de salvare pentru câteva mii de firme care altfel ar risca să moară din cauza crizei provocate de pandemia de Covid-19.
„Aceşti bani vor fi o gură de oxigen pentru companii. Această măsură anunţată de stat este la fel de importantă ca aceea privind susţinerea şomajului tehnic. Cei 2.000 de euro primiţi de o microîntreprindere nu îi vor ajunge să supravieţuiască un an, dar vor fi fonduri vitale pentru 1-2 luni de activitate“, spune Dragoş Petrescu, fondator al grupului de restaurante City Grill şi preşedinte în exerciţiu al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.
El mai spune că spre deosebire de celelalte 99 mld. euro, care sunt doar pe hârtie, aceşti bani există în vistieria statului, sumele provenind atât din fonduri europene, cât şi de la stat. În cazul microîntreprinderilor, pentru care valoarea grantului e de 2.000 de euro, nu e necesar aportul antreprenorilor. Pentru alte scheme precum cel de investiţii sau capitalul de lucru pentru repornirea activităţilor economice pentru IMM-urile afectate de pandemie, e necesar ca fiecare companie să aibă un aport de 15% din valoarea proiectului.
„Dacă nu le dă acum, degeaba le mai dă banii aştia. E vorba de o injecţie de capital nerambursabil ce ar urma să ajungă în august în conturile companiilor“, spune Petrescu adăugând că cele două criterii conform cărora se acordă banii sunt numărul de angajaţi şi cifra de afaceri. Astfel, dacă se vor aduna mai multe cereri decât s-a estimat, se vor împărţi banii.
„Totuşi nu cred că se va întâmpla asta pentru că schemele sunt gândite în funcţie de o analiză atentă a pieţei, nu cred că există pericolul ca cineva să nu prindă bani.“
Există mai multe tipuri de granturi, unele de sprijin pentru microîntreprinderi (buget 100 mil. euro), altele pentru capital de lucru pentru repornirea activităţilor economice pentru IMM-uri
(350 mil. euro) şi granturi pentru investiţii şi pentru reconversia economică pentru IMM-uri (550 mil. euro).
Banii, spun antreprenorii locali, sunt necesari pentru supravieţuire în această perioadă în care criza generată de pandemia de Covid-19 a dus la blocarea aproape integrală a unor industrii, în timp ce în alte domenii s-a mers la relanti.
„Sunt bune măsurile, dar aşteptăm să se pună în practică cât mai repede pentru că noi chiar avem nevoie să repornim, suntem în aşteptare, suntem blocaţi“, spune Simona Văleanu, antreprenoarea care a creat brandul românesc de textile pentru casă Greige. Ea afirmă că a citit planul în ziua în care a fost anunţat, dar nu erau suficient de clare condiţiile.
Producătorul Greige, brand românesc de textile pentru casă, este printre companiile ale căror cereri au fost respinse de băncile din IMM Invest. Compania aplicase pentru o finanţare pentru capital de lucru în valoare de 60.000 de lei (12.000 euro).
Spre deosebire de programul IMM Invest lansat de autorităţi acum mai bine de două luni, în cazul acestor granturi fondurile sunt nerambursabile. În cazul finanţării microîntreprinderilor acestea nu trebuie să vină cu bani proprii, pe când în cazul celorlalte sume afacerile vin cu 15% din valoarea proiectului.
Plus că nu sunt implicate băncile, care să acorde finanţare, ci doar statul, care va folosi fonduri europene sau fonduri proprii.
„Am apelat pentru proiecte cu fonduri europene, IMM Invest şi stau şi aştept. Dacă nu este operativitate în ceea ce se va propune, este degeaba. Am nevoie de operativitate pentru că dinamica sistemului privat este constantă, este concurenţă. Cu aceiaşi oameni nu văd să fie implementate nişte proiecte. Declaraţiile sună frumos, eu vreau să văd că se schimbă ceva, dar acum văd doar că e acelaşi ritm“, spune Ştefan Puşcaşu, fondatorul Spitalului Bethesda din Suceava, care are 50 de paturi şi a fost înfiinţat în urmă cu 25 de ani. Anul trecut, spitalul a încheiat cu afaceri de 12,6 mil. lei, în creştere cu 11% faţă de anul precedent.