Industria locală a serviciilor de externalizare a diferitelor procese de business trebuie să se reinventeze pentru a putea rămâne relevantă în următorii zeci ani, iar pentru acest lucrul este necesar ca firmele din România să ofere servicii cu valoare adăugată mare, susţinute de automatizare la scară largă, iar educaţia viitorilor angajaţi din sector să fie una de calitate, afirmă reprezentanţii Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL), asociaţie ce reuneşte multe dintre companiile de outsourcing prezente pe piaţa din România.
„Există o percepţie generală conform căreia calitatea serviciilor din Europa este superioară altor regiuni, aspect care justifică într-o oarecare măsură costurile mai mari plătite pentru serviciile livrate din CEE. Pentru a continua să generăm o creştere sustenabilă în această zonă, este nevoie de o migrare masivă către servicii cu valoare adăugată mare, susţinute de automatizare la scară largă. Sunt astfel compensate o parte din costurile mai ridicate, crescând productivitatea”, susţine Cătălin Iorgulescu, vicepreşedintele Asociaţiei Business Service Leaders în România.
De asemenea, pe termen lung este important să se schimbe tendinţa clientului final de a compara costul unui angajat în industria serviciilor de afaceri din România cu costul echivalent în ţara care achiziţionează servicii, către o comparaţie a preţului pe unitate livrată, de exemplu costul procesării unei facturi aici faţă de cel din ţara clientului final, mai spun reprezentanţii ABSL.
Abilitatea de a vorbi multe limbi străine a fost întotdeauna un avantaj pentru România, însă software-ul de traducere instantanee va reduce mai devreme sau mai târziu acest avantaj, astfel că, pentru a se menţine relevanţi în această sferă, firmele din industrie vor trebui sa îmbinăm abilităţile lingvistice cu cele tehnice în sfera serviciilor cu valoare mare adăugată.
„Este uşoară traducerea noţiunilor de pe o factură, în aşa fel încât aceasta să fie procesată corect folosind un software, însă nu este deloc facilă traducerea noţiunilor complexe legate de cercetarea dezvoltării unui produs nou în sfera ingineriei, de exemplu”, adaugă Cătălin Iorgulescu.
Există o serie de factori care vor continua să influenţeze recrutarea şi dezvoltarea resursei umane în sectorul de outsourcing în perioada următoare. În primul rând, creşterea migraţiei tinerilor pe care industria îi recrutează.
„Există un trend în rândul celor care au avut părinţii plecaţi în vestul Europei sau urmează studii în afara ţării să îşi continue cariera şi viata acolo. Acest fenomen, combinat cu scăderea natalităţii şi renunţarea la educaţia superioară, face ca numărul celor care alimentau creşterea industriei să scadă. Scăderea numărului de tineri angajaţi duce la creşterea competiţiei pe piaţa forţei de muncă şi a salariilor, iar lipsa acestei resurse poate să împiedice România în atragerea noilor proiecte sau procese care să fie livrate de aici”, completează reprezentanţii ABSL.
Calitatea educaţiei este un alt aspect care afectează dezvoltarea industriei, mai spun ei. Un raport al Eurostat din 2021 arată că doar 23% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani sunt absolvenţi ai unei forme de învăţământ superior, media europeană situându-se la 41%.
„Pe lângă faptul că suntem aproape la jumătate faţă de această medie, deşi s-au făcut unele schimbări importante, observăm în continuare o discrepanţă îngrijorătoare între programele învăţământului primar/ secundar şi nevoile din principalele industrii generatoare de locuri de muncă pentru România – atât din punct de vedere al numărului de locuri/ absolvenţi, cât şi al curiculei oferite. Ocupaţiile din industria de business services care în trecut necesitau în mare parte un grad scăzut de competenţe solicită acum din ce în ce mai mult competenţe de nivel mediu sau avansat. Aproape toate companiile, dar şi instituţii ale statului, au digitalizat multe procese în ultimii ani, iar acest lucru a adâncit şi mai mult nevoia de specialişti cu competenţe ridicate în IT.”
