♦ „O creştere nu vine niciodată din confort“ ♦ „Este important în perioada asta să vedem noi surse de venit“ ♦ „Motorul este inovaţia. Dacă luăm doar caimacul, nu putem să ajungem la dezvoltare, trebuie să mergem la rădăcini“ ♦ „Este momentul acţiunii, un moment în care nevoia clară trebuie identificată“.
IMM-urile româneşti intră într-un an care poate redesena ierarhiile din economie. Deşi pare perioadă condusă în continuare de prudenţă, presiuni pe costuri şi consum în scădere, 2026 aduce pentru antreprenori şi o combinaţie de factori favorabili: capital disponibil, competenţe locale solide, acces mai bun la tehnologie şi oportunităţi noi pe pieţele interne externe.
România se află înaintea unui nou val de creştere, însă acesta nu va veni automat. Companiile care vor câştiga vor fi cele care ies din confort, identifică rapid noi surse de venit, investesc în oameni şi mizează pe inovaţie.
Acestea au fost câteva dintre concluziile conferinţei ZF IMM ’26. Construirea încrederii. Cu ce oportunităţi de creştere vine 2026 pentru IMM-uri?, organizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Vodafone, BRD, ING Bank România, Raiffeisen Bank, Eurolife, Regina Maria, Visa.
„România este în faza premergătoare unei creşteri majore. O creştere nu vine din confort niciodată, trebuie să vină un moment care să-ţi strice ploile, ca apoi să te extinzi. Pentru România este vorba de Orientul Mijlociu, noi cu bugetele din România nu putem să concurăm cu marii giganţi, ne uităm într-un moment de derută, când e oportunitate şi nişă şi când tu, ca jucător mic, nu ai nicio şansă. Atunci îţi faci loc în piaţă pe nişte costuri pe care înainte nu puteai să le suporţi“, a spus Adrian Cocan, cofondator al businessului Lăptaria cu Caimac.
O altă direcţie de creştere pentru IMM-uri este diversificarea veniturilor şi investiţia în oameni. Lucian Popovici, fondator al Bridging Innovation, a spus că antreprenorii trebuie să caute noi direcţii de business, iar tehnologia trebuie folosită pentru productivitate şi reconversie profesională, nu doar pentru reducerea costurilor.

„Este important în perioada asta să vedem noi surse de venit, să investim în oameni care să producă mai mult, având tehnologia în spate. Sunt oameni care pot fi reconvertiţi. Sunt joburi de azi care ar putea dispărea peste câţiva ani, dar asta nu înseamnă că trebuie să dai oamenii afară, ca pe o altă resursă care nu e umană. Trebuie să investeşti în oameni, să vezi ce altceva, ce alt job ar putea să facă peste câţiva ani“, a punctat el.
Ionuţ Pătrăhau, vicepreşedinte IMM, Raiffeisen Bank România, a vorbit despre inovaţie ca fiind motorul principal al dezvoltării în perioada viitoare pentru mediul de businessul local.
„Nu-mi amintesc să fi avut încredere în România vreodată ca să mi-o pierd şi să o reconstruiesc. Ne-am ţinut cât mai departe de trendul general. Am încercat să fim într-un „ocean albastru“, am încercat mereu să inovăm, motorul este inovaţia. Dacă luăm doar caimacul, nu putem să ajungem la dezvoltare, trebuie să mergem la rădăcini“, a spus reprezentantul Raiffeisen.
Delia Olteanu, head of digital sales & partnerships, ING Bank România, consideră că firmele trebuie să privească mai mult către pieţele externe pentru dezvoltare şi să treacă de la vorbe la acţiune.
„Nu mai putem să rămânem dependenţi de consumul intern, care este volatil. Observăm cu toţii ce se întâmplă de la an la an. Când tu ai o companie care este capabilă să se uite la pieţe externe, deja oportunităţi se tale de a integra procese de producţie internaţionale te ajută să fie acolo, te ajută să-ţi gestionez costurile. Cred că este momentul ca antreprenorii să vândă apă în deşert şi să nu vorbească despre cum să vândă apă în deşert. Deci este momentul acţiunii, un moment în care nevoia clară trebuie identificată“, susţine ea.