Special

Conferinţa ZF - În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei: „Industria apelor minerale poate merge la un alt nivel. Trebuie să ne construim o reputaţie, să fim numărul 1 al apelor minerale“

Aproape 150 de oameni au participat ieri la evenimentul ZF „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei“

Aproape 150 de oameni au participat ieri la evenimentul ZF „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei“

Autor: Alexandra Cepăreanu

12.12.2019, 19:10 856

România deţine resursele necesare pentru a deveni un jucător de top pe piaţa apelor minerale la nivel mondial, o piaţă care se estimează că în cinci ani va creşte cu 30 mld. de euro, iar miza producătorilor români ar putea să fie câştigarea unei felii din această piaţă.

„Trebuie să ne gândim că se poate să mergem la un alt nivel. În străinătate nu se vinde un brand sau o anumită etichetă, ci se vinde originea produsului. Trebuie să ne construim o reputaţie, să fim numărul 1 al apelor minerale“, spune Jean Valvis, preşedintele Valvis Holding, care explică de ce România ar trebui să facă din industria apelor minerale un brand de ţară. Antreprenorul, care a creat brandurile de ape minerale Dorna (vândut către Coca-Cola în 2002 – n. red.) şi Aqua Carpatica, ştie că pentru a construi un brand de ţară este nevoie de un consens al industriei, dar şi de sprijin din partea mediului politic. Este nevoie ca jucătorii activi în domeniu să pună la punct o strategie coerentă pe termen lung, discutată şi nu impusă, arată reprezentanţi ai industriei de ape minerale din România şi reprezentanţi ai instituţiilor statului în cadrul conferinţei „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei“, organizată de Ziarul Financiar şi susţinută de Aqua Carpatica, Aur'a, Lighthouse Communication şi Ecosmart Union.

„Este o lipsă de încredere în forţele proprii. Apa va fi necesară mereu, cu cât trece istoria omenirii, cu atât apele pure vor fi mai valoroase pentru că vor fi mai puţine. România bea 1,7 miliarde de litri pe an de apă, în timp ce Germania a ajuns la un consum de 14,7 miliarde de litri. Este clar că investiţiile în acest domeniu vor continua, mai ales dacă ne gândim că media Uniunii Europene este de 110 litri pe cap de locuitor, iar un român consumă 87 de litri pe cap de locuitor pe an“, a explicat Jean Valvis.

El spune că pentru a crea un brand al ţării este nevoie de un efort colectiv, atât din patea producătorilor, îmbuteliatorilor, din partea statului, cât şi din partea societăţii care să susţină consumul de ape minerale româneşti. 

Ionel Dancă, şef al Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru, este de părere că un brand de ţară ar trebui să se „nască natural“, iar resursele naturale de care dispune România pot fi o bază solidă pe care să se construiască acest brand.  „Credem că trebuie să lăsăm societatea şi industriile să se dezvolte natural, să nu le împiedicăm. Credem că statul trebuie să lase economia în pace şi să lase oamenii de business să se dezvolte. Scopul este de a aduce plusvaloare, de a aduce dezvoltare“. De asemenea, Mihai Croitoru, directorul general al Nicoltana (brandul Keia), spune că pentru a putea fi competitivi la export este nevoie să se reglementeze anumite aspecte ale industriei de profil. „Avem nevoie de legislaţie coerentă care să protejeze resursele şi care să ne ajute să fim competitivi la export. Trebuie să se facă o departajare clară între apa naturală şi celelalte tipuri de apă. Avem un proiect de lege, dar nu avem proceduri de implementare. Lucrăm pe o lege din 2003“, a spus Mihai Croitoru.

El a adăugat că industria apelor minerale are nevoie de investiţii, dar în special are nevoie să exporte apa îmbuteliată pe mai multe pieţe internaţionale, care să asigure o capacitate mai mare de vânzare.

„Avem nevoie de noi pieţe externe, unde capacitatea de vânzare să fie mult mai mare, iar noi să putem valorifica restul de resurse. Cre­dem că dacă exportul de apă minerală nu este sus­ţinut de stat nu vom putea face faţă si­tua­ţiei“, consideră Croitoru.

Marius Caluian, managing partner al Market Vektor, a spus în cadrul conferinţei că piaţa apelor minerale din România a crescut din 2009 până în 2019 cu 70%, iar pentru anul în curs estimează un total de 1,7 miliarde de litri de apă consumată la nivel naţional. „Dacă ne comparăm cu media UE vedem că nu suntem printre marii consumatori de apă minerală. Dacă un român consumă 87 de litri de apă pe an, un italian sau un german consumă 200 de litri de apă pe an. Beneficiem de resurse naturale care pot fi exploatate şi care ne pot ajuta să fim recunoscuţi la nivel mondial. Piaţa poate creşte foarte uşor prin creşterea consumului zilnic pe cap de locuitor cu 100 ml de apă şi aşa putem ajunge la nivelul UE de consum de apă minerală“, a spus Marius Caluian.

 

Jean Valvis, preşedinte Valvis Holding

♦ Trebuie să ne gândim că se poate şi să mergem la un alt nivel. Nu se vinde un brand în străinătate, o anumită etichetă, ci se vinde originea produsului. E o lipsă de încredere în forţele proprii. Trebuie să credem mai mult. Noi în România avem o suprafaţă de 80.000 mp de pădure, care protejează calitatea apei. Avem cantitate mică de nitraţi.

♦ România este patria apelor minerale şi sectorul merită să se adreseze parlamentului, guvernului, Consiliului Concurenţei. Putem face acest lucru fiind uniţi, împreună putem constru un brand de ţară cu apele minerale.

♦ Pentru a crea brandul de ţară condiţiile sunt multiple. Avem cantitate, avem pădure care înseamnă protecţie, calitate, nu avem exces de magneziu, avem un gust plăcut al apei. Aici se reunesc toţi parametrii pentru ca România să fie diamantul apelor minerale. Dar nu avem strategia, nu avem cadrul legislativ.

♦ Fiecare ţară a ştiut să îşi creeze o reputaţie pe ceva anume, au ieşit şi au spus: „Eu sunt faimos pentru asta“. Fiecare ţară a construit pornind de la un factor diferenţiator. Trebuie un efort colectiv la nivel de producători, la nivel de stat prin anumite instituţii, senatori şi parlamentari. Avem o problemă tehnică pentru că apa aparţine Ministerului Economiei, dar vinul, de exemplu, este la Ministerul Agriculturii.

♦ În trei ani piaţa mondială a apelor minerale va creşte cu 30 de miliarde de euro. De la 145 de miliarde de euro care se realizează astăzi la 174 de miliarde de euro, potenţialul este enorm.

♦ Investiţiile nu sunt prohibitive. România bea 1,8 miliarde de litri de ape minerale pe an. Germania bea 14,7 miliarde de litri anual, e clar că investiţiile vor continua pe acest segment, când media UE este de peste 110 litri pe cap de locuitor, iar Italia bea 210 litri pe cap de locuitor. Este clar că există viitor al acestei industrii din punctul de vedere al consumului intern.

 

Daniel Mischie, preşedinte Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România – HORA

♦ În restaurante nu sunt competitori pentru brandurile noastre de apă minerale. Apa minerală din România este cel mai bun produs pe care îl avem. Vindem foarte bine apă minerală, românii sunt obişnuiţi cu apa minerală românească.

♦ Producătorii şi îmbuteliatorii au mare potenţial în ţară. E greu să o vinzi în China.

♦ Cred că în ţară lumea trebuie să bea apă românească. Potenţialul stă în educaţia consumatorului român. Consumul de ape minerale este în creştere, ferastra de oportunitate există dar trebuie exploatată de industria balneo şi de îmbuteliatori.

♦ Ca un mesaj să fie credibil trebuie să aibă credibilitate. Respectivul mesaj să fie endorsat de cât mai mulţi jucători iar oamenii să îl creadă. Acesta este pasul următor.

♦ Industria apelor minerale are o mare fereastră de oportunitate, trebuie doar să ştiţi să profitaţi de ea.

 

Bogdan Jelea, director general adjunct Societatea Naţională a Apelor Minerale - SNAM

♦ Avem nevoie de calitate şi cantitate a resurselor şi recunoaştere internaţională pentru a crea un brand de ţară. 

♦ Absenţa unei politici publice în ceea ce înseamnă apele minerale aduce efecte negative. Am convingerea că actualul guvern se va apleca şi asupra acestui subiect. Fără un context legislativ limpede nu vom putea funcţiona suficient de bine, nici statul nu va putea să exploateze suficient de bine această resursă şi nici îmbuteliatorii nu îşi vor putea maximiza veniturile.

♦ SNAM are în concesiune 37 din 71 de branduri aflate în lista ANRM a apelor minerale naturale. Restul sunt direct concesionate de ANRM către îmbuteliator. 

♦ Noi nu putem obliga îmbuteliatorii cărora le vindem apa minerală să consume mai mult sau mai puţin. Majoritatea îmbuteliatorilor se mulţumesc să îşi asume o cantitate contractată minimă urmând ca pe parcurs să urce cantitatea, dar urcă doar în cazuri foarte rare şi nici atunci la 100%, ci poate la 50% sau puţin peste. Această situaţie poate fi rezolvată dacă noi am reuşi să gândim o strategie din punct de vedere al asocierii dintre ideea de apă minerală şi România, am putea să ridicăm şi nivelul de exploatare şi exporturile pe care le-am putea face.

 

Mihai Croitoru, director general Nicoltana (brandul Keia)

♦ Am început să derulăm activităţi de export, în special în China şi Statele din Orientul Mijlociu. Dar volumele de export sunt mici. Dintr-o piaţă de aproape 1,8 miliarde de litri exportăm doar 21 de milioane, adică 1%.

♦ Trebuie să reglementăm anumite aspecte fără de care nu am fi competitivi la export. Avem nevoie de legislaţie coerentă care să protejeze resursele, trebuie o departajare clară între apa naturală şi celelalte tirupi de apă. Avem un proiect de lege, dar nu avem proceduri de implementare. Lucrăm pe o lege din 2003.

♦ Suntem singura ţară din UE în care domeniul producţiei de ape minerale nu este eligibil pentru finanţare pe fonduri europene, iar asta se datorează felului în care România a negociat accesul la fondurile europene.

♦ Pentru a fi competitivi pe pieţe externe trebuie să te bazezei pe o infrastructură performantă, aici iar suntem în dezavantaj. Birocraţia din punctele vamale face ca produsele româneşti să plece la export cu un dezavantaj în plus.

♦ Pentru a crea un brand de ţară este nevoie de solidaritate, susţinere din partea statului şi o legislaţie coerentă şi adaptată.

 

Iulian Stoicescu, director general Ecosmart UNION

♦ Sunt sigur că putem face ceva pentru România, că putem dezvolta un brand de ţară. Printre primele lucruri pe care trebuie să le facem este să respectăm obligaţiile pe care le avem faţă de copiii noştri. Aici mă refer la reciclare, la recuperarea acestor materiale, la obligaţia pe care jucătorii o au pentru a recicla.

♦ Dacă populaţia nu are încotro, cumpără ce pune producătorul pe piaţă.

♦ Consumatorul nu îşi dă seama că poate schimba ceva, el este cel care are banii. Avem responsabilitatea de a arăta producătorilor să meargă către o altă direcţie.

 

Ionel Dancă, şeful Cancelariei Primului-Ministru, cu rang de minstru

♦ Când impui ceva se alege praful. Cred că cel mai bine este ca acest brand de ţară să se nască natural. Societatea trebuie să contribuie la brandul de ţară. Credem că trebuie să lăsăm societatea şi industriile să se dezvolte natural, să nu le împiedicăm. Credem că statul trebuie să lase economia în pace şi să lase oamenii de business să se dezvolte. Scopul este de a aduce plusvaloare, de a aduce dezvoltare.

♦ România este plină de strategii şi suntem foarte buni la a crea strategii, dar atunci când suntem întrebaţi ce trebuie să facem mâine nu ştim ce să răspundem. Strategiile sunt necesare pentru a da un cadru de acţiune coerent, dar inflaţia de strategii este dăunătoare.

♦ Credem că România are un potenţial foarte mare pe segmentul apelor minerale.

♦ Am receptat solicitările şi în acest moment lucrăm la un plan de măsuri. De la simplificarea procedurilor de avizare, acordare de licenţe, permise, până la chestiuni care nu mai au niciun temei legat de legislaţia perimată pentru diverse categorii de informaţii la care investitorii ar trebui să aibă acces.

♦ Vrem să implementăm o strategie care să pună în valoare aceste resurse.

 

Ana Maria Gardiner, managing partner Lighthouse

♦ România trebuie să construiască un brand de ţară la nivelul întregii ţări.

♦ Crearea unor parteneriate de business pentru afacerile locale pentru promovare în străinătate este un pas spre dezvoltarea unui brand .

♦ Orice brand reprezintă personificarea unor valori, valori româneşti, valori umane, tradiţie, familie, sprirtualism, competiţie şi tenacitate. Care se regăsesc poate şi în apa românească şi în alte produse româneşti. Modul în care oamenii înţeleg un brand de ţară se traduce tot prin valori.

 

Diana Caracota, senior strategic planner Cohn & Jansen J. Walter Thompson România

♦ Ideal ar fi ca România să aibă o strategie de brand de ţară. Dar realitatea e diferită, fiecare sector trebuie să găsească cum să fie de ajutor României.

♦ Când le dai oamenilor senzaţia că sunt buni la ceva, la un domeniu, produsele pot deveni ceva cu care oamenii să se identifice, poate chiar şi cei din afară.

♦ Când afli că o ţară face ceva foarte bine, iată un lucru care aduce beneficii şi altor sectoare, nu intră în competiţie, se susţin.

♦ Pentru a crea un brand de ţară ai nevoie de consens între toţi actorii implicaţi, voinţă comună, capacitatea de a crede că poţi să faci lucruri, să credibilizezi ceea ce spui prin lucruri concrete.

 

Marius Caluian, managing partner Market Vektor

♦ Din 2009 până în 2019 piaţa apei minerale din România a crescut cu 70%. Estimăm în 2019 un consum total de 1,7 miliarde de litri. Menţionez că datele pe care le prezint sunt cele de retail audit (retail şi HoReCa), dar nu includ dozatoare de apă, cele din clădirile de birouri etc.

♦ Apa plată a crescut ca importanţă în vânzări şi reprezintă mai mult de 60% din consumul românilor. Ambalajul de tip pet reprezintă 98%.

♦ Consumul per capita în 2019 este de 87,2 litri în România, dar este mult sub media UE, Italia, Germania având undeva spre 200 de litri pe cap de locuitori.

♦ Dacă ne raportăm la consumul total pe UE, România are o cotă de piaţă de 3% în UE. Beneficiem de resursele naturale care pot fi exploatate, piaţa poate creşte foarte uşor prin consumul zilnic; cu 100 ml pe zi am ajunge la media UE.

♦ Putem ajunge la un consum de ape îmbuteliate de 95 de litri per capita şi într-un an.

 

Nicu Rădulescu, preşedinte Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)

♦ Ideea brandului de ţară poate dura puţin dacă avem spirit întreprinzător, dacă lucrăm în echipă şi dacă punem toţi umărul la crearea acestui brand, pentru că staţiunile balneare sunt locuri de recreere şi izvor de sănătate. Dacă le asociem cu aceste efecte avem rezultate fantastice.

♦ Ce e brandul? Este ce avem noi şi nu au alţii şi asta ne diferenţiază de ceilalţi. Dacă legăm aceste concepte putem avea un brand de ţară sustenabil şi durabil cu care vom putea ieşi fără emoţii în faţa oricărui partener.

 

Silviu Manole, administrator Wega Invest (Apă Minerală Vâlcele)

♦ Apa este un mediu continuu, acel mediu care îşi păstrează caracteristicile.

♦ De la apă putem ajunge la produse complexe, inovative, putem fi deschizători de drum în diferite domenii, putem deveni mai competitivi, putem să aducem bani din inteligenţa românească, care este cea mai la îndemână resursă.

♦ Pentru construirea unui brand de ţară avem nevoie de strategie, politici publice, promovare, inovare, cercetare, inteligenţă şi acţiune.

 

Cu toţii suntem preocupaţi să promovăm apele minerale româneşti

►Alice Nichita, public affairs manager al Coca-Cola HBC România (brandul Dorna) şi vicepreşedinte APEMIN (participant în sală la conferinţa ZF): Mesajul este comun din partea tuturor producătorilor şi reprezentanţilor din România. Suntem preocupaţi să promovăm apele minerale româneşti. În cadrul APEMIN am dezvoltat în ultimul an campanii de educare şi conştientizare cu privire la beneficiile consumului de ape minerale. Noi încercăm să promovăm acest domeniu şi avem chiar şi un ghid al apelor minerale din România.

►Alin Gliga, vicepreşedinte APEMIN, reprezentant al brandului Bucovina aflat în portofoliul Maspex România (participant în sală la conferinţa ZF): Dorim să promovăm apele minerale de bună calitate, am făcut exporturi, dar volumele sunt mici, soluţia este piaţa internă. Este nevoie de o legislaţie care să ne susţină pentru a putea să creştem volumul pe care îl exportăm. Este nevoie de reglementări legislative.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO