Aqua Carpatica

„În căutarea brandului de ţară“. Consumul de apă minerală din România este sub media UE, iar producătorii se uită către alte pieţe: „Trebuie să profităm de calitatea şi de numărul de resurse minerale“

16.12.2019, 09:55 Autor: Mădălina Dediu Panaete

♦ Branduri cu o istorie de zeci de ani sau de numai câţiva ani şi-au făcut loc împreună pe o piaţă unde consumatorul român caută produse româneşti ♦ Numărul de mărci de apă îmbuteliată (minerale, de izvor şi de masă) s-a dublat într-un deceniu, până la aproximativ 100 de branduri, iar în piaţă sunt disponibile 400 de tipuri de ambalaje ale celor 100 de mărci.

Industria apelor minerale naturale din România a fost de-a lungul timpului martora dezvoltării a zeci de branduri care au ajuns atât în casele românilor, cât şi în cele ale japonezilor, chinezilor şi americanilor, izvoarele locale fiind nu doar surse de materie primă, ci şi o garanţie a unor afaceri care au rezistat testului timpului.

Branduri cu o istorie de zeci de ani sau de doar câţiva ani, toate şi-au făcut loc pe o piaţă unde consumatorul român caută în special produse româneşti.

„Noi suntem o entitate apărută în 2008, când am construit în zona masivului Ciucaş o fabrică de apă minerală în care am investit şase milioane de euro, investiţie care a fost urmată de altele. Exploatăm sursa de apă Izvorul Zăganului, dar şi alte surse de ape de izvor, şi avem în vedere exploatarea altora. Capacitatea resurselor este de 500 milioane de litri pe an şi îmbuteliem doar 25% din această capacitate“, spune Mihai Croitoru, director general al Nicoltana, îmbuteliatorului brandului Keia din localitatea Cheia (jud. Prahova).

Keia (Nicoltana), AQUA Carpatica (Valvis Holding), Aquatique (Romaqua Group) sunt doar câteva dintre cele mai noi branduri de pe piaţă, care se alătură unor branduri cu vechime aşa cum sunt Borsec sau Tuşnad (Apemin Tuşnad). Peste unele branduri s-au aşternut  200 de ani de istorie sau mai mult, iar unele abia acum încearcă să câştige consumatori.

Dincolo de faptul că românii preferă branduri locale în ceea ce priveşte consumul de apă minerală, România se află sub media europeană. Datele analizate de compania de cercetare de piaţă Market Vector arată că românii consumă anual în medie 87 de litri de ape minerale, sub media Uniunii Europene de 117 litri.

Ţările cu cel mai mare consum de apă minerală din UE sunt Italia (188 de litri), Germania (175 de litri), Belgia (160 de litri), Ungaria (126 de litri) şi Spania (126 de litri). Faţă de 2009, consumul de apă minerală a crescut cu 74% în România, conform aceleiaşi surse. Totodată, deşi consumul de apă nu este la un nivel ridicat, capacitatea izvoarelor locale este mult mai mare, o capacitate care poate susţine chiar şi livrări pe pieţele externe. Doar câţiva producători de apă şi-au făcut curaj să iasă pe pieţele externe, însă miza este foarte mare.

În acest context se pune întrebarea: cum pot deveni apele minerale un brand de ţară? Ziarul Financiar a început o serie de articole prin care vrea să identifice industriile cu potenţial pentru a deveni brand de ţară. Totodată, Ziarul Financiar a organizat şi conferinţa „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei“. Reprezentanţii industriei de profil care au participat ca speakeri la această conferinţă  sunt Mihai Croitoru, director general Nicoltana (Keia), Jean Valvis, preşedinte Valvis Holding ( AQUA Carpatica) şi Silviu Manole, administrator Wega Invest (Apă minerală Vâlcele).

„Pentru construirea unui brand de ţară avem nevoie de strategie, politici publice, promovare, inovare, cercetare, inteligenţă şi acţiune. De la apă putem ajunge la produse complexe, inovative, putem fi deschizători de drum în diferite domenii, putem deveni mai competitivi, putem să aducem bani din inteligenţa românească, care este cea mai la îndemână resursă“, a spus Silviu Manole, administrator Wega Invest, care îmbuteliază apă minerală medicinală Vâlcele.

El a lucrat cu echipa sa mai bine de doi ani la produsul pentru care a şi primit brevet de invenţie.

Jean Valvis, preşedinte Valvis Hol­ding, care deţine brandul AQUA Carpa­tica, crede că fiecare ţară a ştiut să îşi cre­eze o reputaţie într-un anumit do­meniu, dar pentru a crea un brand de ţară trebuie o strategie, un cadru legislativ, dar şi de unirea forţelor tuturor producătorilor. 

„Pentru a crea brandul de ţară condiţiile sunt multiple. Avem cantitate, avem pădure care înseamnă protecţie, calitate, nu avem exces de magneziu, avem un gust plăcut al apei. Aici se reunesc toţi parametrii pentru ca România să fie diamantul apelor minerale. Dar nu avem strategia, nu avem cadrul legislativ. (…) Putem fi buni în acest sector. România este patria apelor minerale şi putem face fiind uniţi un brand de ţară de apă“, a spus Jean Valvis. Antreprenorul a creat două mărci de la zero pe piaţa apelor minerale Dorna (vândută în 2002 către Coca-Cola – n. red) şi AQUA Carpatica. Businessul grupului pe piaţa apelor minerale s-a ridicat la aproximativ 75 mil. euro în 2018. Primii cinci jucători din piaţă sunt Romaqua (Borsec), Coca-Cola HBC (Dorna – Izvorul Alb), Carpathian Spring (Aqua Carpatica), Maspex (Bucovina) şi Perla Harghitei (brandul cu acelaşi nume).

România a exportat în 2018 peste 24 milioane de litri de ape minerale, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, arată datele de la Eurostat. Acesta este al treilea an de creştere a exporturilor de ape minerale, dar şi anul cu cel mai înalt nivel al livrărilor pe pieţele externe în ultimul deceniu. Faţă de 2009, exporturile de ape minerale au crescut cu 77%, conform calculelor ZF.

Cel mai mare exportator de ape minerale din Europa este Franţa, care a livrat pe pieţele externe 2,8 miliarde de litri de ape minerale, adică peste 38% din producţie, conform calculelor ZF pe baza datelor Eurostat.  Franţa este urmată în clasament de Italia care a licrat pe pieţele externe 1,58 de miliarde de litri, adică circa 8% din cantitatea produsă.

Comparativ, România a exportat în 2018 nici 2% din producţie, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Eurostat.

„Ca producători trebuie să investim continuu în tehnologie şi promovare. Trebuie să profităm de calitatea şi de numărul de resurse minerale. Trebuie să comunicăm mai bine şi trebuie să ştie lumea de noi. Aştept ca producătorii să adere la acest proces pentru a crea o linie unitară şi coerentă în această promovare a brandului de ţară. Este un prim pas“, a mai spus Mihai Croitoru, director general al Nicoltana.

Datele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) arată că în prezent sunt 91 de zăcăminte de ape minerale omologate, însă lipsa unui cadru legislativ de reglementare face ca o parte dintre aceste zăcăminte să fie exploatate în proporţie de 1-2%. Tocmai acest nivel determină un potenţial uriaş de dezvoltare pe piaţa apelor minerale.