Magazinul de artă şi design AlbAlb, un brand creat de Cristina Olteanu, a adunat peste 50 de designeri şi artişti români, iar numărul lor creşte în fiecare lună. Galerie foto
Apetitul pentru ideile inovative ale artiştilor locali a propulsat şi un festival conceput în jurul acestor îndeletniciri, sub numele Romanian Design Week, cel mai mare eveniment local dedicat industriilor creative.
Designul românesc, indiferent că e pus sub forma obiectelor de decor, a mobilei, a pieselor vestimentare, s-a conturat ca o nişă a micilor antreprenori, ataşaţi de artă şi tradiţii, dar cu spiritul de iniţiativă în sânge. Aşa au apărut, în Bucureşti, dar şi în restul ţării, sute de ateliere fondate de antreprenori tineri, care, deşi nu au intrat în contact direct cu tradiţiile generaţiilor trecute, vor să ducă mai departe specificitatea designului local. Ei aduc astfel o nouă vibraţie tradiţiilor româneşti.
„Este încurajator că apar tot felul de showroomuri şi spaţii, medii şi proiecte, festivaluri, evenimente şi târguri care cred în designul românesc, care educă publicul în acest sens şi care creează o infrastructură. Designerii de produs formează astfel o comunitate, se cunosc, au proiecte comune, se încheagă o piaţă de design“, spune Andreea Lăzărescu, o tânără absolventă a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, care, alături de colegul ei Tiberiu Dăncilă, a creat Ceramic Sparrow, un atelier localizat în Capitală, unde confecţionează produse din ceramică precum seturi de ceai, clopoţei decorativi, cutii de bijuterii şi figurine. Vânzările lor anuale se situează între 15.000 şi 20.000 de euro.
Platforme precum The Institute, Dizainăr sau AlbAlb au un rol definitoriu în transmiterea mai departe a ideilor artiştilor locali, precum cei doi antreprenori din spatele Ceramic Sparrow, dar nu numai.
„Oamenii care vor să încurajeze astfel de iniţiative creative sunt ca nişte bijuterii. Din fericire, sunt tot mai mulţi, odată cu creşterea veniturilor şi acumularea experienţei de viaţă, schimbarea mentalităţii şi a priorităţilor“, povesteşte Cristina Olteanu, o antreprenoare care, la finalul anului 2018, a creat magazinul de artă şi design AlbAlb, dedicat producătorilor români.
Circa 50 de designeri şi artişti expun în cadrul magazinului ei astăzi, atât din Bucureşti, cât şi din provincie, din oraşe ca Sibiu, Timişoara, Iaşi, Botoşani, Arad. În AlbAlb, amplasat în zona Dorobanţi a Capitalei, se reunesc bijuterii, marochinărie, textile şi lucrări de artă purtând „pecetea“ artiştilor locali.
„Vrem să excludem ideea că nu e nimic deosebit la ce se produce în România şi că mai bine cumpărăm de la un brand cunoscut, pentru că e mai ieftin. Aş vrea ca oamenii să înţeleagă că e bine să susţinem producătorii locali din când în când, din orice domeniu ar fi“, spune Oana Ivan, fondatoarea conceptului Urzeală, un brand de haine inspirate din tradiţiile româneşti.
Proiectul ei a început ca o platformă destinată păstrării şi continuităţii tradiţiilor locale şi a evoluat ulterior către un business. Aşa a devenit un brand de haine simple, făcute de români, cu design de inspiraţie folclorică, intergeneraţional, care a ajuns să genereze vânzări de aproape 10.000 de euro anual. Businessul este 100% românesc, de la concept la croială, imprimare, accesorii şi mână de lucru.
Tradiţiile locale „grăiesc“ însă şi sub alte forme. Radu Piloca şi Dragoş Jivan, foşti colegi la Facultatea de Arhitectură, secţia Mobilier şi Amenajări interioare, au transformat un garaj din Timişoara, care stătea gol şi nefolosit, într-un atelier de mobilă. Au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită şi au vopsit garajul cu ea în galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben, un atelier de mobilier de mică dimensiune, unicat şi provocator, în Timişoara.
Severina Puiu a creat, la rândul ei, Lada de zestre, un atelier de broderie în comuna Fundata din judeţul Braşov, un sat de munte amplasat între munţii Piatra Craiului şi Bucegi. Acolo şi din mâinile ei iau naştere lenjerii din bumbac, feţe de masă, naproane, perdele şi pernuţe decorative, toate brodate cu motive tradiţionale.
„Client poate fi oricine, fie că vrei un cadou personalizat, ai nevoie să-ţi decorezi casa, eşti o unitate de cazare şi ai nevoie de lenjerii de pat personalizate, feţe de masă, naproane, perdele, pernuţe decorative“, spune Severina Puiu.
Ţesutul covoarelor la război este o altă tradiţie locală, transmisă din generaţie în generaţie, care, la 1 decembrie 2016, a fost inclusă pe lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Flavia Scînteanu şi Andreea Batros au adus o nouă viziune acestui obicei local, creând Dare to rug, un atelier în care „ţes“ idei şi forme prin care vor să promoveze covorul ca obiect de design interior.
Exemplele sunt nenumărate şi sunt în sine dovezi că nu există limite pentru spiritul antreprenorial desprins din tradiţie şi bun-gust. Apetitul pentru ideile inovative ale artiştilor locali a propulsat şi un festival conceput în jurul acestor îndeletniciri, sub numele Romanian Design Week, cel mai mare eveniment local dedicat industriilor creative, organiza de The Institute, o fundaţie coordonată de Andrei Borţun.
Pentru a susţine meşteşugul şi, în general, lucrurile făcute manual româneşte, câţiva tineri au creat în 2015 NOD Makerspace, în zona Timpuri Noi din Bucureşti, un spaţiu de coworking destinat industriilor creative, care, pe lângă spaţiul propriu-zis, pune la dispoziţia chiriaşilor şi echipamentele de lucru necesare. Sabina Baciu, Florin Cobuz, Tamina Lolev şi Sandra Bălăşoiu au creat astfel o comunitate a pasionaţilor de design şi meşteşuguri. Iar comunitatea are încă loc pentru noi membri.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE