Aqua Carpatica

"În căutarea brandului de ţară". Producţia locală de bere acoperă peste 95% din consum, dar brandurile locale ies timid la export

20.01.2020, 00:08 Autor: Mădălina Panaete

Exporturile de bere au egalat în 2018 pentru prima dată după trei ani importurile de bere. Cu toate acestea, exporturile reprezintă doar 3% din producţia de bere, puţine branduri locale încercându-şi norocul pe pieţele externe.

România se situa în 2018 (ultimele date disponibile) pe locul opt în Uniunea Europeană la producţia de bere, cu un volum de 16,6 milioane de hectolitri, arată datele de la Asociaţia Berarii Europei. Cu toate acestea, nu se află între primii 15 exportatori de bere ai Europei, doar 3% din producţie plecând pe pieţele externe. Producători precum Ursus Breweries, Heineken, URBB (Tuborg) şi Martens Galaţi vând şi pe pieţele externe brandurile pe care le produc pe plan local.

Julia Leferman, general manager al Asociaţiei Berarii României, explică faptul că nivelul mic al exporturilor de bere pe pieţele externe se da­torează faptului că  există ţări mari exportatoare - precum Belgia, Germania, Olanda - care au o tradiţie şi o experienţă îndelungată în producţia şi exportarea berii şi cu care nu este uşor să intri în competiţie.

„Dar acest lucru nu ar trebui să îi descurajeze nici pe marii producători, nici microberăriile. Succesul României la export s-ar putea baza mai degrabă pe oferirea unor produse care aduc ceva nou şi diferit, fie că ţin de produsul în sine – arome sau mixuri de bere, intensitatea gustului, procentul de alcool deţinut –, fie de experienţa oferită – savurarea berii într-un loc special sau conectarea momentului de consum al berii cu un alt tip de experienţă care activează alte simţuri“, consideră Julia Leferman. Ea dă exemplul turismului gastronomic, unde pot fi îmbinate experienţa culinară cu savurarea berii sau vizite cu degustare în cadrul unor fabrici de bere.

„Totul, bineînţeles, ţinând seama de ten­dinţele care se manifestă atât local, cât şi global - premiumizarea, preferinţa pentru berile craft, preocuparea consu­ma­torilor pentru sănătate -, de aici succesul tot mai mare al berii fără alcool sau cu un conţinut redus de alcool sau importanţa includerii în etichetarea produselor a valorilor calorice şi a ingredientelor conţinute“.

Cei mai mari cinci exportatori de bere de la nivel european sunt Belgia, Germania, Olanda, Marea Britanie şi Cehia, conform datelor de la Asociaţia Berarii Europei. Însă, cel mai apropiat exemplu de model în industria berii la nivel european este Cehia, care exportă aproape un sfert din producţie, conform calculelor ZF.

Cehia înregistrează cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor din Europa, ajungând la 136 de litri pe persoană în 2018. Pe de altă parte, Cehia este al şaptelea cel mai mare producător european de bere, după Germania, Marea Britanie, Polonia, Spania, Olanda, Franţa, Cehia şi înaintea României.

„Aşa cum şi cehii au făcut-o, putem şi noi construi în jurul pasiunii românilor pentru bere – promovarea berii ca băutură naţională şi parte a zestrei culturale a românilor -, iar marketingul susţinut reprezintă o modalitate bună de a scoate la rampă mărcile naţionale consacrate sau berea artizanală locală“, mai spune Julia Leferman.

Pe de altă parte, Diana Caracota, senior strategic planner în cadrul agenţiei de publicitate Cohn&Jansen J. Walter Thompson România, crede că ar fi ideal să aibă o strategie de brand de ţară, dar fiecare sector trebuie să găsească cum să fie de ajutor României.

„Pentru a crea un brand, în primul rând trebuie să creezi o filosofie în care oamenii să creadă. Şi ca oamenii să creadă într-un lucru, trebuie să găseşti acele argumente care îl credibilizează. Cele mai importate trei argumente sunt resursele pe care le avem, şi care sunt neexploatate, potenţialul de creştere şi extindere în consum, atât în România cât şi pe partea de export, şi faptul că românii deja sunt ataşaţi de brandurile româneşti şi cred în ele“.

Pe de altă parte, berea artizanală ar putea fi şi ea un motor de creştere a indusriei de bere.

Aproximativ 50 de microberării funcţionau în 2018 în România, în creştere cu aproape 20 faţă de anul anterior, arată datele de la Asociaţia Berarii Europei. Astfel, efervescenţa berilor artizanale creşte, însă ponderea acestui tip de bere este în continuare mic în consum. Cu toate că numărul microberăriilor din România a fost în creştere în ultimii ani, România stă departe de ţări precum Marea Britanie, unde sunt peste 2.000 de astfel de afaceri, Franţa (peste 1.400) sau Elveţia (peste 900).

Anul trecut, consumul de bere s-a situat la 85 de litri per capita, România situându-se pe locul 5 în Europa.

Julia Leferman consideră că un prim pas ar putea fi pătrunderea pe pieţele din Spania şi Italia, mai ales că sunt şi cele în care se numără cei mai mulţi români plecaţi din ţară.

„Românii sunt ataşaţi emoţional de brandurile care le amintesc de casă şi există multe magazine specializate pe produse româneşti care înregistrează vânzări record în zonele locuite de români din aceste ţări“.

De altfel, branduri de bere precum Timişoreana, Ciucaş sau Bergenbier au ajuns pe rafturile unor magazine din afară.

Însă, Robert Uzună, vicepreşedinte corporate affairs al Ursus Breweries, liderul pieţei de bere din România, explica anterior că, cu cât drumul parcurs de bere este mai mare cu atât costurile cu transportul cresc, iar marjele de profit ale producătorilor scad. 

"Acesta este motivul pentru care industria berii se bucură de atât de multe branduri locale".