Info

Consecinţele organizării ilegale a jocurilor de noroc asupra mediului de afaceri

Opinia specialistului

 Mihai Mareş, avocat penalist, Mareş & Mareş

Mihai Mareş, avocat penalist, Mareş & Mareş

În contextul globalizării, industria de divertisment a devenit  una dintre cele mai influente şi mai prospere sectoare economice, având un impact semnificativ asupra Produsului Intern Brut (PIB) mondial şi având  o creştere constantă pe o perioadă extinsă de timp. Această expansiune este tot mai evidentă în ultimii ani, fiecare persoană interesată putând accesa  cu uşurinţă diverse tipuri de jocuri de noroc în mediul  online.

Pentru o exploatare sigură a jocurilor de noroc, este imperativ să se implementeze reglementări legislative adecvate care să impună standarde ridicate de transparenţă, siguranţă şi echitate, în concordanţă cu modelele de bune practici integrate la nivelul statelor membre UE şi la nivel internaţional. Aceste reglementări ar trebui să aibă ca obiectiv principal prevenirea şi detectarea fraudelor, a activităţilor de spălare a banilor şi a altor infracţiuni asociate jocurilor de noroc.

În România, activităţile de jocuri de noroc sunt administrate de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), cadrul legal principal fiind furnizat de Ordonanţa de Urgenţă (OUG) nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Organizarea ilegală a jocurilor de noroc reprezintă o încălcare gravă a legislaţiei în domeniu şi implică numeroase consecinţe negative care pot afecta stabilitatea mediului de afaceri prin apariţia unei pieţe necontrolate, cu potenţiale riscuri pentru companii, jucători şi societate în ansamblu. Efectele negative pot fi diverse, de la pierderi financiare propriu-zise, deteriorarea reputaţiei şi a avantajului competitiv, până la riscul de săvârşire a unor infracţiuni economice grave.

Companiile private asociate sau situate în apropierea operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni ilegale de jocuri de noroc pot suferi prejudicii pricinuite de deteriorarea reputaţiei, prin pierderea încrederii în rândul clienţilor, partenerilor de afaceri sau a acţionarilor companiei. Astfel, percepţia din piaţă va fi aceea că nu se efectuează o delimitare corespunzătoare de acest tip de activităţi ilegale, ceea ce riscă o scădere a prestigiului companiei şi a loialităţii clienţilor, cu efect direct asupra stabilităţii şi succesului pe termen lung al afacerii. În plus, companiile prezente  în regiuni cu o reputaţie pentru desfăşurarea jocurilor de noroc ilegale pot întâmpina dificultăţi în atragerea şi reţinerea clienţilor, în comparaţie cu zonele unde afacerile şi serviciile sunt percepute drept sigure şi de încredere.

Dacă o companie are ca obiect de activitate principal organizarea de jocuri de noroc iar  în cadrul acesteia au loc şi  activităţi ilegale în acest domeniu, o consecinţă posibilă este  descurajarea clienţilor legitimi de a apela  în continuare la serviciile sale, cu impact negativ asupra volumului de business şi implicit a a  veniturilor.

Jocurile  de noroc ilegale se desfăşoară adesea în special  cu numerar, ceea ce  creează un mediu propice pentru spălarea banilor, deoarece sume importante  obţinute ilegal pot fi introduse în sistemul de jocuri de noroc fără a fi necesară o documentaţie sau o supraveghere semnificativă.

De asemenea, dezvoltarea jocurilor de noroc online a introdus noi provocări în ceea ce priveşte monitorizarea şi reglementarea tranzacţiilor financiare. Acestea  se desfăşoară de obicei pe site-uri sau platforme care funcţionează fără licenţele sau aprobările necesare din partea autorităţilor şi se pot sustrage supravegherii şi respectării legislaţiei, lăsând persoanele care participă la jocuri prin intermediul acestor platforme fără pârghii legale specifice de protecţie.  

Desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cu amendă. Infracţiunea (menţionată în Ordonanţa de Urgenţă nr. 77/2009) are ca obiect juridic generic relaţiile sociale ale căror desfăşurare şi dezvoltare nu pot avea loc în mod normal fără respectarea normelor legale care reglementează jocurile de noroc.

Subiectul activ poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale de răspundere penală, în vreme ce subiectul pasiv este Statul,  prin intermediul Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N., care acordă licenţele operatorilor ce desfăşoară în mod legal activitatea de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc.

Obiectul material al infracţiunii poate consta în documente falsificate din care să rezulte activitatea în domeniul jocurilor de noroc. Acesta  este uşor de identificat, constând în desfăşurarea de activităţi din domeniul jocurilor de noroc cu eludarea dispoziţiilor legii privind obţinerea unei licenţe sau autorizaţii valabile.

Infracţiunea se consumă la momentul desfăşurării fără licenţă a jocului de noroc, oricare ar fi el, urmarea imediată fiind riscul  de pericol pentru acest tip de activitate ce constituie monopol de stat.

În plus, în domeniul jocurilor de noroc se pot identifica numeroase fapte de natură penală care pot fi săvârşite atât de  operatori, cât şi de participanţi. Acestea includ  infracţiuni prevăzute în actul normativ de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc anterior menţionat şi  în Codul Penal, precum şantajul, înşelăciunile, camătă, furturi de diverse tipuri, proxenetism etc. De asemenea, în legătură directă cu jocurile de noroc, se pot regăsi şi infracţiuni specifice domeniului economico-financiar, comise de persoanele implicate în activităţi ilegale, precum spălarea banilor, infracţiuni de corupţie sau infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie.

Subiecţii activi ai infracţiunii de spălare a banilor pot utiliza natura complexă a tranzacţiilor de jocuri de noroc pentru a disimula originea fondurilor ilicite printr-un proces cunoscut sub denumirea de „stratificare”. Acest proces implică mai multe tranzacţii concepute pentru a induce în eroare autorităţile şi pentru a face dificilă urmărirea sursei fondurilor.

De asemenea, spălătorii de bani pot înfiinţa companii fantomă sau afaceri de faţadă care par legitime, dar care sunt, de fapt, folosite pentru a spăla bani proveniţi din jocuri de noroc ilegale. Aceste entităţi pot facilita circulaţia fondurilor, ascunzând în acelaşi timp adevărata lor origine.

Aşadar, într-o eră în plină expansiune a tehnologiei şi a divertismentului, este important ca societăţile private să fie vigilente şi proactive în abordarea oricărei potenţiale asocieri cu jocurile de noroc ilegale pentru a atenua riscurile la care am făcut referire şi a menţine un mediu de afaceri pozitiv. Astfel, conformarea cu prevederile legale în domeniu, cooperarea cu forţele de ordine şi respectarea practicilor de afaceri legale şi etice constituie mecanisme cruciale de prevenţie împotriva efectelor negative cauzate de organizarea ilegală a jocurilor de noroc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO