• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Info

Cum îşi riscă România viitorul energetic

Opinia specialistului

Cum îşi riscă România viitorul energetic

Autor: Publicitate

17.11.2022, 11:18 548

În timp ce Comisia Europeană propune un regulament temporar de urgenţă pentru accelerarea investiţiilor în dezvoltarea de proiecte regenerabile, România le blochează.

La sfârşitul lunii iulie, Legea Fondului Funciar a fost modificată cu scopul declarat de a simplifica procedura de autorizare a proiectelor regenerabile în conformitate cu obiectivele trasate de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, noile prevederi legale sunt interpretate greşit de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în aşa fel încât blochează dezvoltarea acestor proiecte.  

***

Ca regulă generală, edificarea oricăror construcţii pe terenuri agricole situate în extravilan este interzisă. Dacă este vizat un astfel de teren, acesta trebuie să fie introdus în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal (PUZ), cu avizul prealabil privind clasa de calitate a terenului emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). De la această regulă existau o serie de excepţii, niciuna aplicabilă centralelor de producere a energiei electrice de sine stătătoare.

Procedura reglementată de regula de mai sus a fost urmată pentru toate proiectele fotovoltaice care au fost dezvoltate şi puse în funcţiune în România în primul val de regenerabile.

Deşi regula de mai sus nu a suferit nicio modificare legislativă, această procedura pare să nu mai fie pe placul MADR încă de la începutul acestui an. Niciuna dintre cererile depuse la MADR pentru eliberarea avizului privind clasa de calitate a terenului nu a primit niciun răspuns în prima jumătate a acestui an, cel mai probabil din cauza lipsei unei prevederi legale care să sprijine un răspuns negativ.

La sfârşitul lunii iulie, Legea Fondului Funciar a fost modificată doar pentru a introduce o nouă excepţie de regula de mai sus. Potrivit acestui amendament, este permisă dezvoltarea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, instalaţii de stocare şi alte  instalaţii aferente pe terenurile agricole situate în extravilan, în măsura în care terenul (i) nu depăşeşte 50 ha şi (ii) are clasa de fertilitate III, IV şi V. Astfel de proiecte trebuie să urmeze, în schimb, o procedură specială de scoatere a terenului din circuitul agricol.

Deşi prin această modificare legislativă s-a urmărit simplificarea procesului de autorizare pentru proiectele de mici dimensiuni, ceea ce a urmat a provocat un blocaj în dezvoltarea tuturor proiectelor regenerabile.

Imediat după adoptarea noilor prevederi legale, MADR a început să respingă toate cererile primite încă de la începutul anului, indiferent dacă acestea priveau proiecte de peste sau sub 50 de hectare. Notele de restituire transmise de MADR nu conţin niciun argument juridic pentru o astfel de respingere ele limitându-se la (i) a cita noua prevedere legală care permite dezvoltarea de capacităţi regenerabile pe terenuri situate în extravilan în limita a 50 de hectare şi (ii) la a invita aplicanţii să urmeze procedura specială aplicabilă acestor proiecte. Cu alte cuvinte, MADR foloseşte excepţia menită să simplifice dezvoltarea proiectelor de mici dimensiuni, ca regulă şi unic temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile în România.

Ce efect are această poziţie a MADR asupra sectorului energiei regenerabile?

  1. Proiectele de peste 50 de hectare sunt complet blocate

Dezvoltarea de capacităţi de producere a energiei regenerabile care depăşesc 50 de hectare este complet blocată: astfel de proiecte nu pot urma procedura legală nou introdusă pentru proiectele de până la 50 de hectare (deoarece nu îndeplinesc cerinţele legale aplicabile acestora), iar procedura prevăzută de lege pentru astfel de proiecte mari este refuzată de MADR.

Impactul este substanţial având în vedere următoarele:

  • proiectele care ajung la stadiul să solicite avizul MADR sunt proiecte mature, pentru care procesul investiţional a început cu cel puţin 1 an înainte;
  • dezvoltatorii au făcut deja investiţii financiare substanţiale fie prin cumpărarea terenului, fie prin încheierea unor contracte ferme de superficie pe o perioadă de cel puţin 30-35 de ani;
  • proiectele riscă să îşi piardă avizul tehnic de racordare (care este documentul de autorizare cheie în astfel de proiecte), acesta expirând automat dacă autorizaţia de construire nu este obţinută în termen de 18 luni de la emiterea acestuia (ori autorizaţia de construire nu poate fi obţinută înainte de introducerea terenului în intravilan);
  • proiectele care au aplicat pentru finanţare nerambursabilă prin PNRR riscă să îşi piardă această finanţare ca urmare a nerespectării termenelor de implementare a investiţiilor;
  • investitorii au plătit deja taxa pentru introducerea terenului în intravilan care, spre exemplu, pentru un proiect de aproximativ 130 MW poate ajunge la 1 milion de euro.
  1. În România nu se vor mai putea dezvolta proiecte fotovoltaice mai mari de 42 MW

Capacitatea maximă a unui proiect fotovoltaic care poate fi dezvoltată pe un teren de 50 de hectare este de aproximativ 42 MW. Având în vedere că terenurile agricole situate în extravilan sunt cele mai pretabile pentru dezvoltarea de astfel de proiecte, limitarea impusă de MADR va avea drept consecinţă că în România nu se vor mai putea dezvolta proiecte fotovoltaice mai mari de 42 MW.

  1. Conectarea noilor proiecte fotovoltaice direct la reţeaua de transport de 400 kV nu mai este fezabilă din punct de vedere economic

Conectarea proiectelor regenerabile la reţeaua de transport de 400 kV implică costuri mari care nu sunt fezabile din punct de vedere economic pentru proiecte de sub 200 MW. Totodată, având în vedere capacitatea limitată a reţelei, excluderea indirectă de la racordare a staţiilor/liniilor de 400 kV restrânge şi mai mult opţiunile de conectare.

  1. Securitatea energetică va fi pusă în pericol

Începând cu anul 2019, România a devenit importator net de energie electrică din cauza lipsei de investiţii în noi capacităţi de producere a energiei în ultimii 8 ani. Mai mult, planul de decarbonizare a României impune retragerea din exploatare a capacităţilor existente pe bază de huilă şi lignit. România are, aşadar, nevoie urgentă de investiţii în dezvoltarea de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, care pot fi puse în funcţiune mult mai repede decât cele convenţionale. Lipsa de astfel de investiţii va conduce şi la noi creşteri de preţuri pe piaţa de energie din România.

  1. România nu va putea să-şi atingă ţintele de energie regenerabilă

Datorită schemei de sprijin prin certificate verzi adoptată de statul român în perioada 2008-2010, România şi-a îndeplinit ţinta de energie regenerabilă de 24% impusă de Comisia Europeană pentru anul 2020 (ajutată şi de scăderea consumului de energie din acel an).

Cu toate acestea, ţinta care trebuie îndeplinită pentru anul 2030 este una foarte ambiţioasă. Prin Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Climă, România şi-a stabilit o ţintă de 30,7% care urma să fie crescută la 34% înainte de adoptarea planului REPowerEU. Ne putem aştepta ca României să i se solicite de către Comisia Europeană stabilirea unei ţinte şi mai ambiţioase pentru anul 2030.  

  1. Securitatea alimentară a României nu este afectată de dezvoltarea proiectelor regenerabile

Proiectele de care are România nevoie pentru atingerea ţintelor de energie regenerabilă pentru anul 2030 nu vor afecta mai mult de 0,05% din suprafaţa totală a terenurilor arabile din România. Prin urmare, dezvoltarea de aceste proiecte nu produce niciun impact real cu privire la securitatea alimentară a României.

  1. Instabilitatea legislativă afectează capacitatea României de a atrage noi investiţii

Dezvoltarea capacităţiilor de producere a energiei regenerabile necesită investiţii importante şi ţara noastră concurează cu alte state membre ale Uniunii Europene în atragerea acestor investiţii. Instabilitatea legislativă afectează semnificativ atractivitatea României pentru investitorii străini.

***

Trăim vremuri cruciale pentru sectorul energetic românesc. Politicile care vor fi adoptate acum vor modela securitatea energetică, vor influenţa semnificativ preţurile energiei şi vor defini calea noastră către un viitor mai curat şi mai verde.

 

Mihaela Nyerges,

Avocat asociat Vlăsceanu, Nyerges & Asociaţii


Articolele publicitare sunt marcate pe zf.ro cu Advertorial, (P), Articol cu conţinut publicitar sau Opinia Specialistului.

 

 
Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026