Info

Era digitală, era antreprenorilor? Datorită inovaţiei afacerile şi economia cunosc o transformare fără precedent în istorie

Autor: Ionuţ Sas, Mihai Aniţa, Cornelia Bumbăcea

02.10.2019, 09:00 1415

Cu un laptop şi o conexiune la internet, un antreprenor poate, astăzi, să aibă acces la piaţa globală. Drumul de la idee la înfăptuirea ei pare mai simplu ca niciodată. Pe măsură ce economia digitală transformă modelele tradiţionale de afaceri, oportunităţile antreprenorilor devin exponenţiale. În ultimii ani antreprenoriatul a ajuns chiar un domeniu specific de instruire, fiind predat în unele şcoli. Această recunoaştere de care a ajuns să se bucure are evidentă legătură cu faptul că abilităţile personale precum iniţiativa, inovarea, creativitatea sau flexibilitatea au devenit esenţiale în era digitală, anticipându-se că vitalitatea economiei şi a societăţii va depinde de ele. Cum aceste calităţi se regăsesc în profilul antreprenorului, companiile, guvernele sau comunităţile încurajează mentalitatea antreprenorială care contribuie la creşterea economică datorită abilităţii de a livra idei, produse şi servicii inovatoare.

Aceste tendinţe globale sunt vizibile şi în România. În acelaşi timp, afacerile antreprenoriale cu vechime care s-au consolidat în ultimii ani explorează căi pentru a trece la nivelul următor, în contextul schimbărilor impuse de economia digitală, dar şi al dorinţei de a se dezvolta. Totuşi, comunitatea antreprenorială românească în ansamblu este încă tânără comparativ cu cea a altor ţări fie că vorbim de afacerile mature sau de cele aflate la început de drum. Raportul Comisiei Europene Starts-ups, Scale-ups and Entrepreneurship in Romania mizează pe potenţialul ridicat al ţării noastre, dar precizează că dinamica schimbării către o economie mai inovatoare şi o societate digitală este încă scăzută.  Statisticile Eurostat privind Business Demography arată că deşi rata de înfiinţare a companiilor din România este apropiată de cea a mediei europene, numărul celor care rezistă pe piaţă cel puţin cinci ani sau al celor care contribuie semnificativ la rata de angajare din economie este mult sub media europeană. Cauzele fenomenului sunt multiple: de la lipsa de predictibilitate a climatului economic, reglementări împovărătoare până la accesul mai dificil la finanţare.

În România start-up-urile sunt prezente în toate domeniile, dar majoritatea se află în comerţ sau furnizarea de soluţii online. De remarcat este că, în ultimii ani, multe dintre ele au apărut în domeniul tehnologiei şi au început să atragă finanţări din partea unor fonduri de investiţii dedicate acestui domeniu.


Inovarea, cercetarea-dezvoltarea sunt criterii esenţiale pentru succesul unei afaceri, însă România se află pe ultimul loc în UE, cu o valoare a indicelui inovării de 31,4%, după cum arată un document recent al Comisiei Europene, fiind la distanţă destul de mare de celelate ţări din Europa Centrală şi de Est. Situaţia se explică şi prin alocările bugetare scăzute pentru cercetare-dezvoltare-inovare, de circa de 0,3-0,5% din PIB anual. În acelaşi timp legislaţia stimulează în mică măsură acest sector important. De exemplu, multe ţări acordă stimulente fiscale atât în anii de investiţii, în faza de cercetare-dezvoltare, cât şi în anii de exploatare a drepturilor de proprietate intelectuală aferente, prin regimuri de tip Innovation Box sau Patent Box. De doi ani, Codul fiscal prevede că societăţile care desfăşoară exclusiv activităţi de cercetare-dezvoltare pot beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe profit timp de 10 ani. Din păcate, legislaţia secundară este neclară şi, ca urmare, această facilitate este cvasi inaplicabilă. Un regim fiscal favorabil drepturilor de proprietate intelectuală ar trebui corelat cu un cadru general de reglementare al drepturilor de proprietate intelectuală care să fie, la rândul său, modernizat şi adus la zi pentru a contribui la dezvoltarea inovaţiei.

 

Provocările companiilor cu tradiţie pe piaţă

Totuşi, marea provocare pentru companiile antreprenoriale o reprezintă menţinerea pe piaţă şi dezvoltarea pe termen mediu şi lung. Companiile româneşti care contribuie acum decisiv la economia naţională, atât prin ratele de angajare, cât şi prin rezultatele financiare din ce în ce mai consistente sunt afacerile fondate în ultimele trei decenii care au ajuns între timp la maturitate. Majoritatea se află în sectoare precum comerţ, industrie alimentară, agricultură, servicii, construcţii sau transporturi. La rândul lor, antreprenorii sunt preocupaţi de schimbările pe care le aduce tehnologia pentru modelul lor de afaceri.

Principalele provocări cu care se vor confrunta afacerile de familie din România în următorii ani vor fi date de mediul economic fragil în care evoluează şi vor trebui sa adreseze modul în care inovează, precum şi adaptarea rapidă la reglementări, securitate cibernetică şi competiţia internaţională, conform aceluiaşi sondaj*. Totodată creşte îngrijorarea antreprenorilor cu privire la vulnerabilitatea afacerilor în faţa provocărilor digitale. 38% dintre aceştia spun, în ediţia 2018-2019 a Family Business Survey, că afacerile lor sunt vulnerabile în faţa fenomenului digitalizării economiei, faţă de numai 7% în ediţia precedentă.  Proliferarea de noi tehnologii digitale şi noi modele de afaceri datorate acestora ar putea ameninţa în mod fundamental valoarea şi relevanţa produselor şi serviciilor oferite în prezent. În dorinţa de a nu rămâne tributare unei perspective tradiţionale, afacerile antreprenoriale ar trebui să îşi intensifice capabilităţile digitale în următorii doi ani, conştientizarea acestui fapt fiind relevată de rata de răspunsuri în acest sens, situată peste media globală.

Totodată, antreprenorii români pun un accent tot mai mare pe diversificarea sectorială. Astfel, 39% dintre companiile antreprenoriale afirmă că au reuşit o diversificare multi-sectorială şi sunt prezente în mai multe ţări. Procentul este semnificativ mai mare decât cel înregistrat în ediţia anterioară şi decât media globală. Mulţi dintre ei doresc să îşi extindă afacerile şi sunt în căutare de oportunităţi noi de investiţii.

Studiile despre antreprenoriatul românesc arată că nu neapărat lipsa de iniţativă şi aversitatea faţă de risc ar fi principalele probleme pentru dezvoltarea afacerilor locale, ci mai degrabă climatul economic local. Când vorbim de tendinţele majore care vor transforma economia, de modalităţi optime de finanţare sau de conducerea afacerii, răspunsurile sunt similare în toată lumea ceea arată că antreprenorii români sunt conectaţi la evoluţiile globale şi conştientizează impactul tehnologiei care generează riscuri, dar şi o mulţime de oportunităţi de dezvoltare. În acelaşi timp mediul economic mai stabil, accesul mai facil la finanţare sau un cadru de reglementare stimulativ pentru inovaţie ar impulsiona dezvoltarea antreprenoriatului local care susţine din ce în ce mai mult economia românească.

*Ediţia 2018-2019 a raportului PwC România Family Business Survey va fi dată integral publicităţii în perioada următoare.


Citeşte şi: 

Să ne pregătim cu încredere viitorul, înţelegându-ne trecutul

Capitalul uman şi educaţia: Cui i-e frică de tehnologie?

Infrastructura fizică: Prioritizarea investiţiilor, crucială pentru creşterea economică durabilă
 


 
AFACERI DE LA ZERO