Mediafax Group a depus luni, 27 august, plângere penală pe numele celor care au redactat şi semnat protocolul PG-SRI nr.00750/003064, din 2009, fiind nominalizate 6 posibile infracţiuni, printre care abuz în serviciu şi delapidare. Semnatarii protocolului sunt T. Niţu, F. Coldea, Codruţa Kovesi şi George Maior.
În plângerea penală a Mediafax Group,depusă luni la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se arată că, începând cu 2014, subscrisa MEDIAFAX GROUP S.A. a fost supusă mai multor presiuni care, într-un final, s-au concretizat în numeroase controale din partea organelor fiscale locale şi centrale, respectiv în constituirea unui dosar de urmărire penală.
Cu privire la efectele pe care le-a avut Protocolul de cooperare dintre Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii, în plângere se precizează faptul că în dosarul de urmărire penală, care vizează compania, pot fi identificate o serie de documente încheiate la sediul PICCJ - Secţia de Urmărire penală şi Criminalistică de ofiţeri ai SRI, fiind vorba despre şase procese verbale din perioada 22-29 decembrie 2014.
Din cuprinsul acestor procese-verbale rezultă că „specialişti din cadrul Institutului pentru Tehnologii avansate” au procedat la clonarea şi la percheziţionarea informatică a datelor stocate în memoria unor laptopuri, calculatoare, stick-uri de memorie etc. ridicate în urma unor percheziţii efectuate la sediul social al Mediafax Group SA.
În ceea ce priveşte Institutul pentru Tehnologii Avansate, acesta este componenta tehnico-ştiinţifică a SRI şi desfăşoară activităţi complexe de cercetare, proiectare şi micro-producţie.
Plângerea depusă împotriva celor care au redactat şi semnat protocolul dintre Parchetul General şi SRI, în 2009, arată că sunt şase posibile fapte penale comise:
- Abuz în serviciu. “Societatea a făcut obiectul cercetărilor în dosarele penale instrumentate de „echipele operative comune”, în care ofiţerii Serviciului Român de Informaţii au administrat probe şi au desfăşurat activităţi de anchetă”
- Compromitere a intereselor justiţiei. “Sunt de mentionat Articolele 3 si 6 din Protocolul de cooperare, în baza cărora au existat mecanisme prin care s-a asigurat comunicare operativă a datelor şi informaţiilor din dosarele de urmărire penală, existând un schimb concret de informaţii între organele de urmărire penală şi ofiţerii Serviciului Român de Informaţii”
- Uzurparea funcţiei. “Existând indicii rezonabile că, în baza Protocolului de cooperare, anumiţi funcţionari publici, aflaţi în timpul serviciului, au îndeplinit acte (de cercetare / urmărire penală; strângere şi administrare a probelor) ce nu intrau în atribuţiile lor de serviciu. Faptele astfel săvârşite în baza Protocolului au cauzat pagube şi vătămări drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei juridice Mediafax Group SA, cel puţin cu privire la dosarul 332/P/2014”
- Delapidare. “Protocolul de cooperare a condus in mod evident la situatia in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii si resursele acestui serviciu sa nu fie directionate catre domeniul de activitate reglementat prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, ci catre obtinerea de date si informatii in dosarele de urmarire penala ale parchetelor sau chiar catre activitati specifice organelor de urmarire penala (cercetare penala, administrarea unor probe / mijloace de proba etc.)”
- „Deturnare de fonduri”- “Protocolul de cooperare a fost semnat atat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (de la momentul 2009), cat si de Prim-adjunct. Asadar, in raport de dispozitiile art. 295 C.pen., consideram ca se impune a fi analizat daca, in baza Protocolului de cooperare, resursele umane si materiale ale parchetelor din Romania au fost folosite in cadrul unor activitati care exced cadrul stabilit de procesul penal”
- Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice- “Din moment ce procurorii au transmis informaţii secrete de serviciu / nepublice (mai precis, informatii si date care proveneau din ancheta penala si din dosarele de urmarire penala care sunt, cel putin, nepublice), iar ofiterii Serviciului Roman de Informatii, la randul lor, au transmis informaţii secrete de serviciu / nepublice care proveneau din activitatile operative ale Serviciului, apreciem ca pot fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de „Divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice” (art. 304 C.pen.)î
Istoric al sesizărilor MEDIAFAX pe protocoale:
La scurt timp după publicarea protocolului din anul 2009, agenţia MEDIAFAX a făcut sesizări la Parchetul General, Avocatul Poporului, comisiile parlamentare, inclusiv cea de control SRI, preşedinţie şi Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu posibile încălcări ale legii prin semnarea şi punerea în aplicare a acestei înţelegeri.
Totodată, în ceea ce priveşte protocoalele secrete ale Serviciului Român de Informaţii cu diferite instituţii din domeniul judiciar, agenţia MEDIAFAX a lansat o serie de întrebări la momentul desecretizării acestora.
MEDIAFAX a solicitat, în 8 mai, conducerii CSM să aducă lămuriri cu privire la protocolul încheiat de instituţie cu SRI în anul 2012 şi dacă au existat raportări reciproce între cele două instituţii. Tototdată, se ridica întrebarea privind legalitatea folosirii informaţiilor SRI. Potrivit protocolului, părţile analizează proiecte de acte normative referitoare la obiectul de activitatea lor şi fac planuri comune. “În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei Părţi”, se arată în protocol.
Protocolul CSM-SRI a fost semnat, în 2012, de vicepreşedintele CSM de la vremea aceea, Oana Schimdt Hăineală, şi Florian Coldea, fost prim adjunct al SRI, şi confirmat de preşedintele de atunci al CSM, Alina Ghica, şi fostul şef SRI, George Maior.
Totodată, în luna iunie, agenţia MEDIAFAX a transmis o serie de întrebări conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la scurt timp după publicarea protocolului Parchetul General- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Serviciul Român de Informaţii. Printre probemele ridicate se aflau cele legate de transmiterea de documente de la şi înspre SRI sau modalitatea efectivă prin care se transmiteau de SRI catre ICCJ solicitările referitoare la autorizarea unor activitati de culegere de informaţii.
Un ultim protocol încheiat între PG şi SRI, cu două variante (publică şi secretă), a apărut în spaţiul public în urmă cu câteva zile. Este vorba despre o înţelegere parafată între cele două instituţii, în luna decembrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare şi care îi are ca semnatari pe Augustin Lazăr, procuror general al României şi Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informaţii. O variantă nesecretă a protocolului a fost publicată pe site-ul Ministerului Public, în timp ce una secretă a apărut joia trecută, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov.
Cel nesecret prevede chestiuni tehnice privind condiţiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Cel secret arăta o strânsă relaţionare între instituţii şi era practic o continuare a protocolului încheiat în anul 2009.
Urmare a publicării documentului secret, ministrul Tudorel Toader a anunţat că va demara o evaluare a procurorului general, Augustin Lazăr.
