În istoria medicinei moderne, puţine evoluţii ştiinţifice au avut un impact comparabil cu transformarea tratamentului bolilor metabolice — de la descoperirea insulinei, acum mai bine de un secol, la terapiile cu agonişti de receptori GLP-1 care schimbă astăzi modul în care sunt tratate diabetul şi obezitatea, la nivel global.
Această evoluţie a fost posibilă prin cercetare continuă, colaborări internaţionale şi o înţelegere tot mai profundă a modului în care hormonii reglează glicemia, senzaţia de foame şi echilibrul metabolic pe termen lung.
Din Toronto până la Copenhaga
În 1921, o echipă din Toronto condusă de Frederick Banting, Charles Best şi John Macleod a izolat insulina şi a demonstrat că injecţiile cu acest hormon pot scădea nivelul glucozei din sânge la persoanele cu diabet. Înainte de apariţia insulinei, diagnosticul de diabet presupunea şanse minime de supravieţuire. La scurt timp după descoperirea insulinei în Canada, fiziologul danez August Krogh, a cărui soţie, Marie, suferea de diabet, a vizitat Toronto şi a obţinut drepturile de a produce insulină în ţările nordice. Un an mai târziu, în 1923, Krogh fondase deja Nordisk Insulinlaboratorium în Copenhaga, iar primii pacienţi din Danemarca primeau deja tratamentul cu insulină.
Marie şi August Krogh.
Introducerea terapiei cu insulină a salvat milioane de vieţi şi a deschis o nouă eră în medicină. Insulina nu a fost doar un medicament salvator, ci şi punctul de plecare pentru o înţelegere mult mai amplă a metabolismului uman. Din acel moment, comunitatea ştiinţifică a început să exploreze mecanismele hormonale implicate în controlul glicemiei cu scopul de a salva sau îmbunătăţi vieţi.
Următoarele decenii au fost marcate de rafinarea insulinei extrase din pancreas de porc sau bovine. Dar în anii '80, compania Novo Terapeutisk Laboratorium a realizat o schimbare fundamentală: trecerea la insulina umană produsă prin inginerie genetică, folosind celule de drojdie modificate. În 1985 compania a lansat în – primul dispozitiv „pen” pentru administrarea insulinei, un pas mic tehnic, dar uriaş pentru calitatea vieţii pacienţilor.
Marie şi August Krogh la întoarcerea lor din America de Nord.
Descoperirea hormonului care a revoluţionat medicina
La mijlocul anilor '80, oamenii de ştiinţă au descoperit un hormon intestinal cu proprietăţi neaşteptate: GLP-1 (glucagon-like peptide-1). Eliberat de intestin după masă, acest hormon stimula producţia de insulină dar avea şi un efect neaşteptat: reducea apetitul.
Novo Nordisk: călătoria de la teorie la moleculă
Cercetătoarea Novo Nordisk, Lotte Bjerre Knudsen urmărea aceste descoperiri cu interes crescând. Deşi iniţial s-a concentrat pe studiul enzimelor industriale, ea a intuit rapid potenţialul dual al acestui hormon, atât în diabet, cât şi în obezitate. La început, Lotte s-a confruntat cu scepticism: piaţa solicita molecule mici şi comprimate, nu peptide injectabile, însă ea a insistat să continue cercetarea.
Soluţia tehnică pe care a propus-o era ingenioasă: ataşarea unui acid gras la molecula de GLP-1 pentru a o ancora de albumina din sânge, prelungindu-i astfel durata de acţiune de la câteva minute la o zi întreagă. În anul 2010 Food and Drug Administration (FDA) a aprobat primul astfel de tratament cu administrare zilnică pentru managementul diabetului de tip 2. Studiile arătau că molecula oferă nu doar un control glicemic mai bun, ci şi o scădere în greutate.
Else Jeppesen (dreapta), în vârstă de 9 ani, unul dintre primii pacienţi trataţi cu insulină.
Molecula care a redefinit tratamentul obezităţii
Odată descoperit potenţialul agoniştilor de receptori GLP-1, Lotte Knudsen a lucrat, împreună cu chimiştii Jesper Lau şi Thomas Kruse, la o versiune îmbunătăţită şi mai stabilă a moleculei. Rezultatul a fost o nouă moleculă, testată pentru prima dată în studii clinice în 2008 şi aprobată în 2017 de FDA pentru diabet.
Pe baza rezultatelor moleculei asupra scăderii în greutate, Novo Nordisk a decis să exploreze noi orizonturi: studii clinice pentru tratamentul obezităţii. Rezultatele din studiile publicate în 2021 au demonstrat o scădere în greutate în medie aproape 15% din greutatea corporală., iar cele mai recente dovezi indică o scădere de 21% -25%.
Progresul în medicină nu este despre noroc ci despre perseverenţă
Din dragostea pentru ştiinţă şi pentru oameni a luat naştere Novo Nordisk în urmă cu 103 de ani, când August şi Marie Krogh au decis să îşi dedice viaţa extinderii accesului la tratamentul cu insulină, oferind astfel şansa la viaţă pentru sute de mii de persoane diagnosticate cu diabet.
Traiectoria Novo Nordisk de la pionierii în tratamentul celor care suferă de diabet la ingrijirea personelor cu obezitate este o poveste despre ştiinţă aplicată cu răbdare şi despre cercetători care au crezut în tratamente care pot schimba vieţi în bine.
Lotte Bjerre Knudsen, cercetătoarea Novo Nordisk, a primit în anul 2024 Premiul Lasker (considerat precursor al premiului Nobel) o recunoaştere a pasiunii şi a unei vieţi dedicate ştiinţei, pentru binele pacienţilor.
Astăzi, Novo Nordisk este printre cei mai valoroşi producători de medicamente din lume, iar produsele sale sunt cunoscute şi utilizate în întreaga lume, inclusiv în România, unde Novo Nordisk este prezent de 32 de ani. Mai presus de orice, impactul se măsoară în milioanele de pacienţi cu diabet sau obezitate care au acum la dispoziţie opţiuni terapeutice care să îi sprijine în călătoria lor cu bolile cronice, prin atingerea şi menţinerea obiectivelor de control al diabetului zaharat şi obezităţii.
Un secol de inovaţie a arătat că schimbarea porneşte dintr-o întrebare onestă: cum putem face mai bine? Pentru pacienţi şi cei dragi lor şi pentru societate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
