Info

(P) Ce pierdem atunci când aruncăm hrană?

(P) Ce pierdem atunci când aruncăm hrană?

Autor: Publicitate

02.11.2022, 09:00 200

Peste o treime din toate alimentele destinate consumului uman nu ajung niciodată în furculiţă, conform unor statistici ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite.  România ocupă locul nouă în clasamentul risipei alimentare din Europa, cu 2,2 milioane de tone de alimente risipite pe an sau peste 6.000 de tone pe zi. Si toată această risipă se face în acelaşi timp în care peste 4,5 milioane de români au dificultăţi în procurarea hranei.

Risipa alimentară are, din păcate, dincolo de implicaţiile etice şi un cost economic semnificativ,. Şi nu este vorba doar de valoarea produselor în sine, ci şi de costurile legate de producţia, transportul şi depozitarea produselor irosite, precum şi costul tratării acestora. Aşa apare un alt paradox, cheltuim bani ca să aruncăm hrană.

Iar pierderile sunt considerabile, atât pentru consumatorii individuali, cât şi pentru economia naţională. Pierderile economice, ca şi în cazul consecinţelor ecologice, se acumulează de-a lungul lanţului alimentar. Astfel, o tonă de deşeuri alimentare la nivelul gospodăriilor (adică ultima verigă a lanţului) cauzează costuri economice şi de mediu mai mari decât o tonă de deşeuri alimentare din sectorul agricol.

Reducerea risipei alimentare este un obiectiv important al Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă, fiind necesare demersuri multiple şi concertate pentru a stopa acest fenomen de proporţii.

Agenţii economici, care aleg să doneze alimentele cu termen scurt de valabilitate pot beneficia de facilităţi fiscale conform Legii 217 din 2016 privind diminuarea risipei alimentare. Donarea acestor alimente se poate face oricând în ultimele 10 zile înainte de termenul de expirare. Organizaţiile care pot primi astfel de donaţii sunt asociaţii, instituţii publice şi întreprinderi sociale, care se implică în redistribuirea acestor alimente, înainte să se transforme în deşeuri.

 

Cum se reflectă facilităţile fiscale acordate în contabilitate?

Cheltuielile de natura stocurilor sunt deductibile (art. 25 alin. (4) lit. c), pct. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal). Operatorul donor poate deduce aceste cheltuieli (costul produselor ieşite din gestiunea lui) la calculul profitului impozabil.

Totodată, prin donarea acestor produse sunt evitate cheltuielile legate de depozitarea, evacuarea sau neutralizarea lor, existând astfel un control mai bun asupra stocurilor.

 

Cine sunt Donatorii de produse?

Supermarketurile, hipermarketuri la fel ca şi producători alimentari, magazine alimentare, cantine, restaurante, hoteluri, care au surplusuri alimentare constituite din alimente cu termen scurt de valabilitate, toţi aceştia pot opera donarea lor in cadrul legal al Legii menţionate.

 

Cine poate colecta astfel de produse?

Produsele pot fi donate către operatori-receptori, înregistraţi în baza de date a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care poate fi consultată aici.

La data de 21.09.2022, în această bază de date/ Registru, erau înscrise 38 de organizaţii care se implică în activităţi de preluare şi distribuire a alimentelor cu termen scurt de valabilitate. Acestea sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării, în diferite zone, şi sunt, în cea mai mare parte, organizaţii care se adresează persoanelor vulnerabile. Produsele recuperate prin acest proces, vin să acopere o parte din nevoia de hrană, cu care se confruntă aceasta categorie a populaţiei. Apariţia şi dezvoltarea structurilor de acest fel facilitează posibilitatea de donare a produselor cu termen scurt de valabilitate. Agenţii economici pot consulta cu uşurinţă în baza de date care sunt organizaţiile disponibile în zona lor de activitate.

Pentru diminuarea risipei alimentare, este important ca fiecare actor să îşi asume partea de responsabilitate: de la decidenţii politici, la companii, consumatori, chiar şi unităţile de învăţământ.

Un exemplu de bună practică este la Timişoara, unde s-a construit deja o reţea de colectare şi distribuire a alimentelor recuperate. Reţeaua este formată din companii care donează, organizaţii care colectează şi distribuie alimente (ex: Banca pentru alimente Timişoara), organizaţii care promovează consumul responsabil în parteneriat cu şcoli (ex: asociaţia INTERSECT şi CRIES). Din reţea fac parte şi bucătari care sunt implicaţi nu doar în promovarea unor meniuri mai echilibrate dar care explică şi învaţă cum se pot revalorifica resturile alimentare.

Acest material este realizat în cadrul proiectului Stop risipă!, implementat de către întreprinderea socială INTERSECT (http://www.intersect.org.ro/) cu finanţare din partea Municipiului Timişoara, prin Centrul de proiecte.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO