Info

(P) Devine România unul dintre cele mai prospere huburi antreprenoriale din Europa?

08.09.2021, 08:00 1072

În ultima vreme, câteva firme româneşti tinere, precum UiPath şi Elrond, au ajuns în atenţia presei internaţionale pentru succesul lor fulminant. Mai mult, noi startup-uri promiţătoare de tehnologie au intrat pe scena business-ului. Cu toate acestea, ecosistemul antreprenorial din România încă se află într-o etapă de tranziţie. Activităţile locale de profil, deşi sunt foarte dinamice, nu au ajuns la nivelul altor ţări înfloritoare din punct de vedere antreprenorial. Cum se explică acest fenomen? Puteţi afla în rândurile următoare de la doi experţi în domeniu, Prof. Christian Lüthje şi Prof. Phillip Nell.

Prof. Lüthje este profesor în managementul inovării şi antreprenoriat la Universitatea Tehnică din Hamburg, Germania. El predă, de asemenea, în cadrul programului de top de Executive MBA pe care WU Executive Academy îl oferă la Bucureşti.

Prof. Nell este profesor de strategie globală la WU, Viena, şi director academic al programului WU Executive MBA din Bucureşti, care anul acesta aniversează 15 ani de existenţă în România. 

UiPath, Bitdefender, Elrond sunt doar câteva firme româneşti tinere care au dobândit recunoaştere pe plan internaţional. Exemplele lor de hiper-creştere sunt completate de numeroase startup-uri mici, dar promiţătoare, care activează în domeniul securităţii cibernetice (de exemplu TypingDNA, CODA Intelligence), al inteligenţei artificiale (Druid, MorphL etc.), fintech (Instant Factoring, Beez, FintechOS - tocmai a încheiat o rundă de finanţare de serie B cu 51 de milioane de dolari), în domeniul jocurilor (de exemplu Amber, MavenHut), în agritech (Taraba Virtualia, OGOR, AgriCloud etc.), sănătate digitală (XVision, Medicai), dar şi în multe alte domenii (de exemplu Archbee, Omniconvert, Innoship, Questo, JobFul, Kinderpedia).

Succesul acestora are la bază mai mulţi factori. În primul rând, la fel ca multe alte ţări din Europa Centrală şi de Est, România oferă condiţii bune pentru activităţile antreprenoriale şi înfiinţarea startup-urilor. Acest potenţial este asociat în primul rând cu capitalul uman al ţării. Ponderea absolvenţilor bine pregătiţi şi talentaţi în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STEM) din totalul absolvenţilor este relativ ridicată în România. Motivaţia tinerilor de a-şi investi cunoştinţele şi energia pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile socio-economice poate atinge un nivel mai ridicat decât în pieţele muncii dezvoltate din Europa de Vest, unde companiile oferă multiple oportunităţi de angajare atractive, cu contracte de muncă solide şi salarii mari. Potrivit Global Entrepreneurship Monitor (GEM), românii sunt destul de încrezători în ceea ce priveşte abilităţile lor antreprenoriale şi apetitul pentru asumarea de riscuri.  

Totodată, percepţiile privind antreprenoriatul sunt destul de pozitive pe piaţa românească: procentul persoanelor adulte care consideră că există condiţii bune pentru a începe o afacere este ridicat în comparaţie cu multe ţări din Europa de Vest. Pentru mulţi tineri români, înfiinţarea propriei afaceri reprezintă o opţiune dorită de carieră. Ţinând cont de importanţa talentului uman pentru dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial înfloritor, România dispune de un atu esenţial în această privinţă.

În plus, şi în România, asemeni multor altor ţări din Europa Centrală şi de Est, antreprenoriatul a devenit unul dintre pilonii strategiilor guvernamentale de dezvoltare economică. Guvernele au înţeles relaţia puternică dintre antreprenoriat şi creşterea economică. Ca urmare, autorităţile s-au angajat în stabilirea unor condiţii favorabile, de exemplu, prin ajustarea cadrului legal, oferirea de stimulente fiscale pentru antreprenori sau investitori şi acordarea de sprijin financiar pentru proiectele de înfiinţare. Împreună cu salariile mai mici şi preţurile reduse pentru imobiliare, factori de producţie şi servicii, sprijinul autorităţilor române constituie o bază favorabilă pentru ecosistemul antreprenorial.

 

Accesul la finanţare este esenţial

Cu toate acestea, România se plasează sub alte ţări de dimensiuni similare din interiorul şi din afara UE, care au reuşit să dezvolte un sector de inovare prosper (de exemplu Israel, Estonia şi Finlanda). Ecosistemul antreprenorial românesc a ajuns abia într-un stadiu incipient. Deşi acest lucru este evident din mai multe privinţe, este posibil ca accesul la finanţare să fie cea mai vizibilă dintre ele. Întreprinderile nou – înfiinţate nu obţin uşor finanţări din partea investitorilor de tip business angels sau a fondurilor de venture capital, chiar dacă vorbim de firme cu tehnologii inovatoare şi planuri de afaceri solide. Deşi comunitatea investitorilor business angels este în creştere (de exemplu TechAngels), primele platforme de finanţare participativă de tip equity crowdfunding au fost lansate (SeedBlink), iar în ultimii ani au fost înfiinţate câteva (micro) fonduri de capital de risc (Gecad Ventures, Early Game Ventures, Simple Captial), România încă se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte investiţiile de tip business angel şi VC. În consecinţă, mulţi antreprenori români care îşi încep afacerea pot fi forţaţi să facă bootstrap sau să investească mult efort pentru a obţine finanţarea iniţială, ceea ce impune constrângeri semnificative în ceea ce priveşte intrarea rapidă pe piaţă, creşterea şi internaţionalizarea.

Este nevoie de răbdare, deoarece e doar o chestiune de timp până când se va dezvolta o piaţă de capital viabilă. În general, o mare parte din finanţarea incipientă provine de la antreprenori în serie de succes, care îşi investesc capitalul în noi startup-uri. Numărul acestor investitori a crescut considerabil în ultimii ani şi în România, dar va mai dura până când se va stabili o reţea regională puternică de investitori cu capital suficient şi procese de investiţii profesionale. Odată ce acest lucru se va întâmpla, dezvoltarea ecosistemului antreprenorial ar putea intra într-o fază de creştere accelerată.  

Şi mai important este ca România să intre în atenţia investitorilor internaţionali. Naţiunile care au crescut, cum ar fi Israelul, au beneficiat enorm de pe urma investiţiilor corporative şi a marilor fonduri internaţionale de capital de risc. De îndată ce mai mulţi investitori privaţi vor descoperi că România, şi în special Bucureştiul, este un centru antreprenorial incitant, cu fondatori de afaceri deosebiţi, lacunele de finanţare vor putea fi mai uşor de acoperit. Nimic nu ar ajuta mai mult la crearea unui awareness internaţional decât reproducerea mai multor modele de succes precum UiPath sau Bitdefender.

Rolul diasporei româneşti

Milioanele de profesionişti cu înaltă calificare care au emigrat în America de Nord şi Europa de Vest în ultimii douăzeci de ani pot juca un rol crucial în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Diaspora românească reprezintă o resursă preţioasă şi poate impulsiona activităţile de inovare şi antreprenoriat în mai multe moduri.

În primul rând, este posibil ca românii care trăiesc în străinătate să decidă în număr tot mai mare să se întoarcă pentru a începe o afacere proprie sau pentru a investi în noi întreprinderi în România. Orientarea lor internaţională, experienţa de piaţă şi expertiza în afaceri ar putea completa perfect talentele ştiinţifice, de IT şi de inginerie din universităţile româneşti. Este foarte încurajator faptul că un sondaj la scară largă privind diaspora românească arată că 80% dintre tinerii profesionişti care trăiesc în străinătate manifestă dorinţa de a începe o afacere în ţara lor de origine.

În al doilea rând, diaspora românească ar putea contribui la crearea de legături între întreprinderile locale nou înfiinţate şi investitorii internaţionali şi pieţele externe. La fel ca toate ţările mici, şi România oferă oportunităţi de creştere limitate pentru startup-urile bazate pe tehnologie şi ştiinţă. De aceea, este vital ca fondatorii să nu se concentreze prea mult pe succesul local, ci să urmărească mai degrabă să construiască produse şi servicii valoroase pentru întreaga lume. Cetăţenii români bine conectaţi pe tot globul sunt facilitatori importanţi pentru o internaţionalizare timpurie a afacerii.

 
 
AFACERI DE LA ZERO