Aurul a exercitat un grad uriaş de fascinaţie de-a lungul istoriei, sursă de conflicte sau alianţe, pe care s-au ridicat şi s-au prăbuşit imperii. Expresie supremă a bogăţiei, aurul a fost pentru mult timp apanajul clasei conducătoare, greu de atins de omul obişnuit. Situaţia este diferită astăzi, iar o investiţie în aur nu mai este un obiectiv atât de greu de atins. În plus, el rămâne unul dintre cele mai sigure active, o barcă de salvare pentru situaţii dificile.
Tavex este prezent în 3 locaţii în Bucureşti, în centrele comericale Sun Plaza, AFI Cotroceni şi MegaMall şi online pe www.tavex.ro.
Dimo Stefanov – Director General Tavex Gold
Este 2021 un moment bun pentru investiţii în aur? Care este suma minimă recomandată pentru o astfel de investiţie?
“Este un moment bun pentru unii şi mai puţin bun pentru alţii, depinde de ce aşteptări are fiecare. Pe piaţa aurului activează diferiţi jucători, cu obiective diferite. Investiţia în aur nu este făcută pentru toată lumea şi ar fi o greşeală uriaşă să investeşti fără să ştii ce înseamnă acest lucru pentru portofoliul tău. Noi recomandăm clienţilor să studieze iniţial cum funcţionează pieţele financiare şi ce înseamnă o investiţie în aur înainte să cumpere.
Nu există o sumă minimă pe care ar trebui să o investeşti. Este o decizie pur personală. Eu cred în regula randamentelor marginale şi fiecare ar trebui să îşi împartă veniturile între cheltuielile de consum şi economii. Şi să aleagă varianta de investiţie care îi asigură cea mai bună valoare adăugată.
De exemplu, dacă vorbim de un tânăr la începutul carierei, are mai mult sens pentru el, la acel moment, să investească în educaţie, mai degrabă decât în aur sau pe piaţa de capital. Sau putem vorbi de o persoană care a strâns deja nişte economii şi vrea să îşi diversifice portofoliul de investiţii. Există numeroase variante şi, în activitatea noastră zilnică, ne întâlnim cu persoane cu profiluri diferite”.
Cum estimaţi că a evoluat numărul de investitori locali în aur în ultimii 10 ani? Care credeţi că este profilul unui astfel de investitor?
”Tavex este o companie tânără pe piaţa românească şi cred că vom avea o imagine mai clară a situaţiei de aici peste 10 ani. Dar pot să fac o estimare privind evoluţia acestui sector pe baza experienţei pe care o avem deja pe piaţa bulgară.
În acest moment România este încă o piaţă subdezvoltată, într-o situaţie similară cu cea din Bulgaria în urmă cu 10 ani. Nu sunt prea mulţi investitori informaţi şi nici dealeri de aur profesionişti. Este extrem de important ca înainte să investeşti în aur să te informezi pentru a lua deciziile corecte. Din această perspectivă, consider că dezvoltarea pieţei locale este de fapt un proces educaţional pe termen lung. Acelaşi lucru l-am făcut şi în Bulgaria.
Este un proces dificil la început, dar, pe măsură ce oamenii încep să te vadă ca pe un partener de încredere şi procesul educaţional câştigă teren, apar tot mai mulţi investitori. Pe pieţele în curs de dezvoltare, precum România sau Bulgaria, investiţia în aur are o pondere destul de mică în portofolii. Oamenii au aşteptări şi ţinte diferite pe piaţa aurului. De obicei, cei care investesc în produse din aur vor să îşi protejeze averea şi au o viziune pe termen lung”.
Care sunt avantajele achiziţionării aurului vs o investiţie în imobiliare?
”Valoarea este o noţiune subiectivă şi depinde de fiecare. De aceea, când discutăm despre beneficii şi comparaţii ar trebui să ţinem cont de profilul investitorului. Şi ne întoarcem la întrebarea: ce vrem de la investiţia noastră? De aceea este important să ne informăm înainte şi să cunoaştem măcar câteva noţiuni de bază, precum orizontul investiţiei, randament şi toleranţa la risc.
În ceea ce priveşte cele două tipuri de active, aur şi imobiliare, cred că ele au performanţe diferite în diferite etape ale ciclului de creditare. Iar cea mai importantă întrebare pentru un investitor este în ce etapă se află în acel moment.
De obicei, investiţiile imobiliare au un randament mai bun atunci când piaţa se află într-un moment în care obţinerea unui credit este facilă, mai ales pe pieţele în curs de dezvoltare, cum este România. Situaţia este inversă atunci când condiţiile de contractare a unui credit sunt mai dure.
În opinia mea, aurul este o investiţie mai lichidă decât o proprietate imobiliară pur şi simplu pentru că este un activ mai puţin complicat. Pe piaţă există câteva produse din aur foarte cunoscute versus câteva mii de opţiuni pe zona imobiliară. De obicei, aurul asigură un randament mai bun pe o piaţă cu probleme de lichiditate şi cu condiţii mai stricte de creditare.
Dar un investitor nu ar trebui să se limiteze la aur sau la imobiliare. Cu siguranţă aurul are locul lui într-un portofoliu, mai ales ca variantă de siguranţă, dar ţinta ar trebui să fie diversificarea, mai ales în cazul unui investitor amator”.
Pot bijuteriile din aur să asigure acelaşi randament ca o investiţie în monede sau lingouri?
”Pe scurt, nu. Bijuteriile nu sunt active lichide şi sunt de obicei mai scumpe, calculate la gram de aur pur, faţă de o investiţie în produse standard din aur. În plus au şi TVA.
În mod obişnuit, diferenţa dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare pentru produsele de aur este sub 5%. În cazul bijuteriilor diferenţa este mult mai mare şi la aceasta se adaugă şi TVA. De aceea, este foarte important ca atunci când faci o astfel de investiţie să te asiguri că ai şi cui să vinzi bijuteriile în viitor.
Produsele din aur, monede sau lingouri, sunt recunoscute pe plan internaţional, iar dealerii profesionişti au întotdeaua preţuri transparente. Practic, în orice moment ştii câţi bani poţi obţine pe produsele de investiţie pe care le deţii. Ceea ce nu este valabil în cazul bijuteriilor din aur, unde procesul de vânzare este mai greoi şi mai puţin transparent.
Tavex oferă clienţilor preţuri transparente pentru aurul obţinut după topirea bijuteriilor, dar oferta pe care aceştia o pot obţine pentru produsele din aur pentru investiţii este cu siguranţă mai bună”.
Lingouri vs monede, care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărei variante atunci când vine vorba de a alege în ce investeşti?
”În primul rând, un client ar trebui să se concentreze pe produse lichide, cu diferenţe mici între preţul de cumpărare şi cel de vânzare. Să ne uităm de exemplu la trei monede de aur şi două lingouri foarte populare în rândul investitorilor: moneda Frunză de Arţar, Cangurul Australian sau Vulturul American, şi lingourile Valcambi şi PAMP. Fiecare dintre ele cântăreşte 1 oz (31,1 grame) de aur pur şi pot fi tranzacţionate oriunde în lume.
Chiar dacă există diferenţe la nivel local şi unele produse sunt mai căutate decât altele, noi recomandăm clienţilor să cumpere cel mai ieftin produs.
De asemenea, cu cât produsul este mai mare cu atât diferenţele de cost sunt mai mari. De obicei, un lingou de 100 de grame costă mai puţin calculat la gramul de aur pur decât o monedă de 1 oz. Iar o monedă de 1 oz costă mai puţin la gram decât un lingou de 10 grame.
Lingourile, precum Valcambi sau PAMP, vin împreună cu un certificat de la rafinărie. În schimb, monedele nu au certificate, pentru că producătorii (Perth Mint, Austrian Mint sau The Canadian Royal Mint) nu emit astfel de documente. Este important de ştiut acest lucru pentru că sunt companii care tranzacţionează aur şi emit ”certificate de calitate” pentru monedele pe care le vând, inducând în eroare clienţii neinformaţi. Ca idee, nu există niciun dealer serios de aur care să accepte sau să emită ”certificate de calitate” pentru monede.
Există o serie de diferenţe şi în ceea ce priveşte modalitatea de ambalare a lingourilor şi a monedelor. Lingourile sunt livrate împachetate în vid, cu certificatul emis de rafinărie în interior. Dacă un client deschide sau distruge pachetul, preţul pe care îl va obţine la vânzarea acelui produs va fi mai mic decât dacă ambalajul rămânea intact.
Motivul este că dealerii tranzacţionează aceste lingouri şi uneori cumpără de la un client pentru a le vinde mai departe altuia. De aceea, produsele trebuie să fie în stare perfectă. În caz contrar, lingourile care au ambalajul distrus sunt exportate către rafinării pentru a fi retopite, un proces scump, care influenţează şi preţul de achiziţie.
La rândul lor, monedele sunt livrate în capsule de protecţie. Unele, mai ales cele din aur pur de 24 de carate, nu ar trebui scoase din capsulă şi atinse pentru a nu risca să rămână amprente. De asemenea, monedele nu trebuie să fie zgâriate sau ciobite. Motivul este acelaşi: dacă un produs nu este în stare bună, preţul pe care îl obţii la vânzarea lui va fi mai mic.
La Tavex, noi spunem mereu clienţilor să discute cu specialiştii noştri despre cum ar trebui să păstreze produsele, astfel încât să nu facă o greşeală şi să aibă în final o surpriză neplăcută”.
Ce factori influenţează preţul aurului pe piaţa internaţională? Care ar fi semnalele de alarmă pentru ca un investitor să vândă aurul deţinut?
“Nu cred că vă pot răspunde în profunzime la ceva care aduce atât de multe controverse în investiţiile profesionale cât şi în lumea academică, dar pot împărtăşi câteva gânduri.
În primul rând, piaţa aurului nu este o piaţă omogenă, iar aurul este tranzacţionat în diferite forme şi în locuri diferite cu preţuri diferite simultan. Putem defini cel puţin trei pieţe mari pentru aurul de investiţii: piaţa spot; piata derivatelor de aur; piaţa retail pentru produse fizice din aur, piaţă unde Tavex îşi şi desfăşoară activitatea. Piaţa spot este practic o piaţă extrabursieră unde operează mari jucători - băncile de lingouri, rafinăriile, mine de aur etc. şi unde se tranzacţionează în fiecare zi tone de aur. Piaţa spot şi a instrumentelor derivate sunt cele mai influente pentru preţul aurului. Iar piaţa instrumentelor derivate este de obicei suspectă pentru fluctuaţiile de scurtă durată ale preţului aurului.
În al doilea rând, de obicei, atunci când oamenii se referă la preţul aurului, acestia iau în considerare preţul aurului în dolari sau în altă monedă de pe piaţa spot. În general, oamenii au în minte preţul dolarului. Aşadar vom discuta despre preţul aurului in dolari.
Veţi găsi multe analize despre modul în care producţia minelor de aur cât şi activitatea rafinăriilor afectează preţul aurului dar în realitate, în zilele noastre, producţia anuală a minelor şi a rafinariilor reprezintă aproximativ 4500 de tone de aur, ceea ce înseamnă o parte foarte mică a stocului de aur acumulat - estimat la aproximativ 200 000 de tone. Prin urmare, în opinia mea, cele mai multe fluctuaţii ale preţului aurului provin din disponibilitatea acelor oameni care deţin acele 200 000 de tone de aur să-l păstreze împotriva dolarului - care este moneda de rezervă mondială. Privind însa comportamentul dolarului, lucrurile devin mult mai dinamice.
Ceea ce văd că se întâmplă de Marea Criză Financiară este că instituţiile financiare, în special băncile de pe pieţele dezvoltate, centrate pe bani, au spaţiu limitat în bilanţ, fie din cauza reglementării, fie din cauza aversiunii la risc sau chiar ambele. Bilanţ limitat înseamnă lipsa de USD. Totuşi, această lipsă de USD nu este întotdeauna vizibilă. Ea se arată în evenimente precum criza zonei euro din 2011-2012, crizele din China în 2015-2016, nebunia repo-market din SUA în septembrie 2019 cât şi pandemia Covid din martie 2020. Toate aceste evenimente au fost crize de lichiditate a USD, crize în care pieţele monetare practic s-au defragmentat. Oricum, acesta este rezultatul finanţării pieţei monetară a împrumuturilor de pe piaţa de capital, aşa fiind construit întregul sistem financiar, sistem care aduce avantajele cât şi dezavantajele sale. O consecinţă majoră a tuturor acestora este faptul că sectorul financiar abia finanţează proiectele noi din sectorul privat şi singura modalitate de extindere a bilanţului este prin finanţarea guvernului, finanţare care este legată de extinderea bilanţului marilor bănci centrale.
Ce înseamnă acest lucru pentru preţul aurului? Evident, dacă există o lipsă de dolari, acest lucru nu este pozitiv pentru preţul aurului în USD pe termen lung. Problema este că pe termen lung totul este foarte turbure. Nu avem o viziune clară care ar fi următorul pas al autorităţilor de reglementare şi cum ar afecta acest lucru grămada de datorii pe care am acumulat-o. În cazul în care există unele reevaluări majore - indiferent că este vorba de inflaţie sau deflaţie, ar fi mai bine dacă aveţi un diversificator de portofoliu precum aurul.
Momentul când ar trebui să vinzi aurul depinde de aşteptările pe care le ai pentru investiţie, de perioada de timp a investiţiei şi de înţelegerea ciclului de creditare şi a mecanicii sistemului financiar. Am văzut situaţii neplăcute cu investitori neprofesionişti care încearcă să cronometreze piaţa. Lăsaţi calendarul pentru profesionişti şi folosiţi aurul ca asigurare. Dar mai întâi înţelegeţi-l.”
Cum credeţi că va evolua preţul aurului în următorii 5-10 ani?
”Răspunsul depinde în primul rând de faza în care vor intra pieţele dezvoltate: inflaţionistă, dezinflaţionistă sau un gen de sistem japonez. Deja UE urmează paşii Japoniei, iar SUA nu se află prea departe. Privit la scară istorică, vedem că preţul aurului s-a apreciat în orice monedă fiduciară. Dacă acesta va fi situaţia şi în următorii 5-10 ani, nu ştiu sigur. Pentru că nu ştim ce decizii vor lua instituţiile de reglementare în privinţa sistemului financiar.
Dar o să vă spun cum văd eu personal investiţia în aur. Pe piaţă sunt totuşi mulţi oameni cu diferite păreri. Iar părerile sunt uşor de emis, aşa că sunt şi suficiente opinii greşite. Nu sfătuiesc oamenii să parieze împotriva dolarului sau a oricărei alte monede, deşi mulţi fac exact acest lucru.
Cred că valoarea aurului nu se va modifica substanţial faţă de alte active din economie (cu excepţia valutelor) şi acesta este motivul pentru care eu investesc în aur. Indiferent de situaţia de pe pieţe, că există tendinţe inflaţioniste sau dimpotrivă, dispui de lichiditate în afara sistemului financiar. Această sursă independentă de lichiditate este asigurarea mea financiară”.
Există taxe care trebuie plătite de o persoană care investeşte în aur?
”Investiţiile în aur sunt exceptate de la plata TVA în România. Persoanele fizice plătesc un impozit pe veniturile obţinute în cazul tranzacţiilor, cu anumite excepţii, cum ar fi situaţia în care aurul este moştenit. Taxa se datorează atunci când contribuabilul vinde aurul. Este recomandat să păstreze toate facturile, chitanţele şi contractele pentru a putea dovedi autorităţilor preţul la care a cumpărat initial produsele.
Şi companiile plătesc impozit pe venit. Acesta este datorat în momente diferite, în funcţie de sistemul de contabilitate al firmei respective, fie la momentul vânzării aurului, fie la finalul exerciţiului financiar”.
Odată achiziţionat, care ar fi cele mai bune variante de stocare a aurului?
”Există două aspecte legate de această întrebare: în ce jurisdicţie ar trebui să păstrezi aurul şi ce fel de instituţie ar trebui să alegi pentru acest lucru.
În ceea ce priveşte jurisdicţia, ţări precum Elveţia, Suedia sau Singapore sunt destinaţii foarte populare pentru investitorii în aur pentru că au asigurat mereu de-a lungul istoriei respectarea proprietăţii private. Iar acesta este un factor pe care mulţi oameni tind să îl ia prea puţin în considerare. Suntem fericiţi că trăim în cea mai lungă perioadă de pace din istorie, dar nu ştiu la ce ne putem aştepta de la guvernele noastre dacă intervine un eveniment neaşteptat. Iar aurul este un activ pe care vrei să îl deţii în situaţii extraordinare.
În mod normal, merită ca un investitor să-şi plaseze aurul în mai multe jurisdicţii doar dacă acesta are o investiţie majoră. Altfel, costurile sunt prea mari, iar procesul de a identifica şi a depozita aurul într-un seif din altă ţară este greoi.
Atunci când vorbim de instituţii, în jurisdicţii precum România, cea mai sigură variantă este o cutie de valori păstrată la bancă. O altă variantă popular este să ţii aurul acasă, dar trebuie să te asiguri că ai luat toate măsurile de precauţie împotriva furturilor”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
