Info

(P) Pe firul luxului

Autor: Publicitate

23.11.2021, 09:00 665

Loro Piana, una dintre cele mai renumite case din domeniul ţesăturilor de lux, consolidează parteneriatul cu Viggo, producător de costume şi haine made to measure pentru bărbaţi, dar şi furnizor de colecţii masculine ready to wear, prin lansarea în exclusivitate a colecţiei de materiale Zenit. De data aceasta însă, alături de Viggo şi Loro Piana, partener al brandului local încă de la lansarea acestuia, este şi Jonathan Clay, creator rafinat de costume high-end. Misiunea celor trei? Elevarea modei din sfera de tendinţă trecătoare în cea de moştenire prin crearea unor costume cu proprietăţi de investiţie durabilă.

“Zenit este, poate, una dintre cele mai importante colecţii produse de noi”, spune Vittorio Osella, director şi brand ambasador al Loro Piana, aflat în Bucureşti pentru semnarea parteneriatului în excluvitate cu Viggo pentru noua colecţie de ţesături.

Linia Zenit este un mix care include fire de vicunia, caşmir sau lână de cea mai bună calitate.

Vicunia este o mică specie din familia Camelidae care trăieşte în zonele înalte ale Anzilor, din America de Sud. Animal venerat de incaşi, vicunia a fost aproape de dispariţie, superba sa lână, supradenumită şi Firul lui Dumnezeu, devenind principala ameninţare pentru frumoasa creatură.

“În ciuda tuturor eforturilor, vânarea ilegală de vicunia a continuat la rate alarmante, astfel că în anii 1960 nu mai existau decât 5.000 de astfel de exemplare în lume”, spun reprezentanţii Loro Piana.

La mijlocul secolului XX însă, implicarea Loro Piana, alături de autorităţile peruviene, aveau să schimbe soarta acestui animal unic, astfel că în 1994, după eforturi considerabile orientate spre protejarea speciei, casa italiană a obţinut drepturi exclusive pentru a reintroduce comercial această lână pe piaţă.

“În 2008 a fost înfiinţată prima rezervaţie privată din Peru, Rezervaţia Dr. Franco Loro Piana, şi în cinci ani numărul animalelor s-a dublat.” Astfel, numărul de vicunia a ajuns azi la circa 500.000 de exemplare.

“La capătul firului, sunt comunităţi întregi care prosperă datorită creşterii în mod sustenabil a vicunia.”

Caracterul exclusivist al lânii de vicunia, purtată pe vremuri doar de regalitate, vine din diametrul extrem de mic al firului, dublat de o fineţe inegalabilă. Mai mult, animalele nu se tund decât o dată la doi ani, fiecare adult putând să producă circa 250 de grame de lână, care odată prelucrate se topesc în 120-150 de grame splendoare aurie.

„La nivelul întregului grup Loro Piana, producem anual circa 4,5 milioane de metri de ţesătură, din care numai 15-20.000 de metri sunt din vicunia. Pentru un costum sunt necesari circa 3 metri de material”, spune Vittorio Osella.

Mai departe, lâna din colecţia Zenit vine de la oile din Australia sau Noua Zeelandă, caşmirul din Mongolia, vicunia din Peru, Argetina şi Chile şi mohairul din Africa de Sud.

„Lucrăm zilnic cu fermierii, dar apoi rezultatul ajunge în laborator. De exemplu, în Ulan Bator (Mongolia) avem un astfel de laborator în care examinăm fiecare fir. Yakul (o specie de vite caracterizate printr-o lână foarte lungă) produce o lână aproape la fel ca şi caşmirul, diferenţele fiind vizibile doar la microscop”, spune reprezentantul Loro Piana.

Potrivit acestuia, tot în laborator sunt examinaţi mai mulţi factori care pot afecta calitatea firelor, unul dintre aceştia fiind chiar schimbările de mediu.

„Din laboratorul din Ulan Bator, firele ajung în Italia, unde sunt retestate.”

Cu o astfel de chimie a luxului, cel care manevrează materialele trebuie să aibă o precizie chirurgicală.

“Pentru extindere, alegem cei mai buni parteneri din fiecare ţară, iar în cazul României acesta a fost Viggo, companie cu care deja avem o relaţie de ani de zile”, explică reprezentantul Loro Piana.

Mai departe, Viggo a mai adus un membru în acest parteneriat, pe britanicul Jonathan Clay, unul dintre cei mai cunoscuţi creatori de costume, crescut în regulile costumelor britanice de lux, dar care deţine la rândul său un atelier în Italia. Acolo, 25 de croitori-chirurgi preiau ţăsăturile Loro Piana şi crează costumele de nişă pentru clientul Viggo.

„Nimic nu mă mai surprinde în materie de solicitări”, spune zâmbind britanicul. „Am avut solicitări să fac constume antiglonţ din kevlar (material care este de cinci ori mai rezistent decât oţelul) şi am fost croitorul personal al multor designeri. Obiectivul meu este să-i introduc pe cât mai mulţi clienţi Viggo în ceea ce fac eu”, spune Clay.

Britanicul este unul dintre cei mai vocali susţinători ai reintroducerii sistemului de clasificare numerică în industria modei masculine, acesta presupunând o încadrare a costumelor pe o scară de la 1 la 6 în funcţie de manualitatea procesului de producţie.

Spre exemplu, un costum din categoria 6 este croit manual în întregime, de la cusătura de rever până la căptuşeala cusută la răscroiala mânecii. Această manualitate în procesul de realizare a unui costum se traduce în sustenabilitatea produsului final, piesele rezultate în urma acestei meticulozităţi artistice devenind, dincolo de obiecte vestimentare de înaltă clasă, investiţii durabile.

„Dacă un lucru poate fi dat mai departe, atunci acel lucru devine sustenabil. De exemplu, coasem găurile pentru nasturi cu mătase. De ce? Acesta este cel mai rezistent fir şi astfel acest detaliu devine un indiciu al sustenabilităţii unui costum de lux”, dă Clay un exemplu.

În cazul unui costum din categoria 5, de exemplu, căptuşeala este tivită la maşină. În categoria 1 însă, sunt costumele realizate prin termocolare.

„Sfatul meu este să încerci să porţi ceva nou, dar făcut după tehnici tradiţionale. Vrem ca sistemul de catalogare să fie recunoscut şi în România”, mai spune Clay.

Rezultă astfel o construcţie cu totul specială.

„Noi avem ţesătura, iar Jonathan Clay realizează costumul alături de echipa sa de 25 de oameni care lucrează manual. Costumele încep undeva la 3.000 de euro şi pot ajunge până la 30.000 de euro”, explică, la rândul său, Ionuţ Marin, fondatorul casei Viggo.

Potrivit acestuia, circa 98% din costumele vândute în România sunt făcute pe tehnica termocolării, lucru care din start exclude noţiunea de sustenabilitate din ecuaţia costumului.

„Toate sunt legate între ele. Tehnicile folosite pentru realizarea unui costum de lux urmează o cale naturală a lucrurilor. Noi trebuie să schimbăm direcţia pieţei şi să mergem pe această cale naturală, sustenabilă. Costumele pe care noi le vom realiza vor fi de nivel 5 şi 6. Acum, doar 2% din piaţa locală a costumelor se încadrează în categoria 4, restul de 98% fiind costume realizate prin termocolare”, subliniază Ionuţ Marin.

Momentul acestui parteneriat nu este întâmplător. Industria modei a trecut printr-una dintre cele mai radicale transformări în ultimii doi ani. Concentrarea aproape obsesivă pe fast-fashion, supremaţia designului în faţa calităţii încep să se clatine după o perioadă în care consumatorul în sine a trecut printr-o etapă transformaţională. La fel ca în arhitectură, moda trebuie să devină un teritoriu de exprimare a personalităţii, de certitudine. Purtătorul şi generatorul de mesaj este clientul, nu designul impus.

„Lansarea colecţiei vine într-un moment în care toţi simţim că ieşim din atmosfera ultimilor doi ani. Tocmai de aceea timingul nu este o coincidenţă. Vrem să ieşim din această perioadă cu cel mai bun material pe care natura ni-l poate oferi. Noi nu vânăm tendinţe, suntem conservatori şi ştim că eleganţa nu aceptă compromisuri. De aceea, calitatea firului este un rezultat al calităţii producţiei şi al standardelor din zona de manufactură”, spune Vittorio Osella.

Înţelegerea procesului de fabricaţie a tuturor firelor ocrotite de Loro Piana este un element cheie în perceperea viitoarelor achiziţii de articole vestimentare ca pe nişte investiţii.

„Timp de doi ani, viaţa costumului parcă s-a oprit. Oamenii au rămas în casă, în trening. Dar acum vedem că oamenii îşi doresc din tot sufletul să cumpere, să uite parcă de aceşti ani. E, într-un fel, genul de reacţie pe care îl vezi după război. Oamenii sunt dispuşi să-şi schimbe garderoba, dar acum nu mai vor uniforme fast-fashion, vor lucruri personale, care să vorbească despre ei”, mai spune reprezentantul Loro Piana.

Astfel, la finalul acestor doi ani, achiziţiile s-au mutat din zona de design spre cea de calitate.

„Bunicul meu, de exemplu, lua foarte rar cadouri, iar atunci când lua, spunea mereu că nu sunt daruri, ci investiţii. Aşa cum zicea şi domnul Sergio Loro Piana, noi facem ceva ce poate fi lăsat moştenire. De aceea suntem aici”, a conchis Vittorio Osella, reprezentantul Loro Piana.

 
 
AFACERI DE LA ZERO