Info

Paharul cu visuri: VINARIUM ca pârghie socio-economică...şi culturală

Paharul cu visuri: VINARIUM ca pârghie...

Autor: Catalin Paduraru

19.05.2023, 19:00 284

Schimbările economice, sociale, geostrategice, au o viteză uluitoare, sunt pe direcţii neanticipate şi au o anvergură şi o intensitate dramatice. Un cutremur dizruptiv are loc şi în plăcile tectonice ale eticii, politicilor şi angajării acţiunii antreprenoriale. Cum să asimilăm aceste schimbări şi care sunt opţiunile pentru clădirea unui prezent şi a unui viitor de succes?

 

                                      ------------------------

 

Previziunile largi pe această temă pot friza speculaţia dacă nu există o analiză minuţioasă şi exhaustivă a fenomenelor din societatea secolului al XXI-lea.

În mod normal, pentru siguranţa deceniilor viitoare, ar trebui deja demarat un studiu amplu, multidisciplinar, care să introducă în „maşina de calcul” noile raporturi între robotică, automatizare, inteligenţă artificială şi om, respectiv – piaţa muncii, glisările polilor mondiali de influenţă, nevoile reale ale Terrei, noile constructe culturale, motivaţiile (sau lipsa acestora) pentru generaţiile tinere, concepte recente de mobilitate, inventarul resurselor ş.a.m.d.

Ca „lucrător” într-un domeniu care nu îşi găseşte pe deplin (!) cadenţa - „oenos” - mă voi opri doar la resurse.

Ideile, deducţiile, tiparele, concluziile, sunt desprinse din munca de peste 3 decenii în acest „sector” şi din experienţa acumulată în răstimpul de peste un deceniu de când îmi folosesc întreaga energie pentru cercetare, educaţie, editare de carte, experimente ştiinţifice şi... organizarea VINARIUM Int’l Wine Contest.

Am dedicat mii de ore studiului şi, în acelaşi timp, dialogului cu sute de oameni din administraţie, politică.

Am concatenat argumente, dovezi, exemple, proiecţii, proiecte, ipoteze, teoreme, postulări în notă curajoasă, angrenări multi sectoriale. S-au întâmplat cele de mai sus în contact cu toate palierele Puterii de stat, pe toate ramificările de răspundere publică, sub toate guvernările.

Voi încerca să tratez în termeni pozitivi lipsa de înţelegere şi de acţiune de până acum câţiva ani.

Adică, pot spune că, deşi timid, astăzi se mai mişcă ceva pe ici pe colo. Şi asta doar datorită unor oameni educaţi. Cum ar veni, o primă concluzie: haideţi să punem banii pe educaţie!

Altfel, vă spun ce se întâmplă: oamenii nu vor înţelege nici când li se va „livra” binele şi cu atât mai puţin vor şti ce să facă cu el.

Şi, pentru a fi şi mai grea o implementare a binelui la nivel naţional, avem o diferenţă stânjenitoare a gradului de prelucrare a informaţiei între Bucureşti şi restul ţării. E vorba de statistică aici, nu de vreo afirmaţie cu tentă discriminatorie. Pur şi simplu, Bucureştiul a atras foarte mulţi oameni educaţi prin oportunităţile existente dar, foarte important, aceşti oameni - la rândul lor – au multiplicat aceste oportunităţi, crescând atractivitatea Capitalei pentru alţi noi „recruţi” din rândul oamenilor învăţaţi. Aproape un perpetuum mobile.

Cum via nu se află în cercul multvisatei autostrăzi A0, exportarea „în teritoriu” a conceptelor sănătoase şi benefice (indiferent dacă sunt clasice sau avangardiste) se face greu, aproape ca într-o situaţie de embargo.

Cu toate acestea, aşa cum spuneam şi mai sus, încep să se afirme oameni în administraţie care înţeleg via/vinul ca pe o resursă, ca punct de plecare pentru un model sănătos de dezvoltare.

Ciudat şi trist este că populaţia locală din proximitatea podgoriilor (primul beneficiar) este reţinută şi trebuie să fie acum convinsă de autorităţi.

Goliţi de încredere după 3 decenii de decepţii din partea „conducerii”, oamenii mai mizează doar pe „palpabil”: creşteri salariale, „ceva”-uri de dat. Nu acceptă argumentul volatilităţii acestor gesturi de iresponsabilitate economică, unele care nu le vor îmbunătăţi viaţa.

Ei ar vrea un ceva „dat”, nu posibilitatea reală de a construi acel ceva şi de a-l întreţine.

De aceea, oenoturismul nu este, încă, adoptat aşa cum ar trebui să fie.

Nu a scris nimeni un curs de popularizare prin care să li se explice oamenilor din zonele viticole care sunt avantajele, care este rigoarea şi care ar fi randamentul înrolării în acest nou front de pace şi prosperitate.

Sper să facem asta cu VINARIUM în Prahova.

Un judeţ care are pe stemă două elemente: sonda de petrol şi strugurele.

Aici vom releva puterea unui turism de 365 de zile/an, superioritatea acestuia (în termeni economici, dar şi sociali) faţă de turismul sezonier (fie el şi de ski sau de... fragi şi mure), câmpul gravitaţional dezvoltat, unul care atrage necesar de forţă de muncă, furnizări servicii, care susţine meserii liberale, ş.a.m.d.

Ca o observaţie, un calcul rapid ne arată că veniturile obţinute din oenoturism au randament mai bun raportându-ne la investiţiile publice, comparându-le cu cele din zonele „consacrate” (de ex: câţi bani pentru infrastructura de transport sunt alocaţi în dreptul unei staţiuni cu două luni fulltime şi niste weekenduri şi câţi bani sunt investiţi de către stat în localităţile din zonele viticole)

Componenta socială se referă la fixarea populaţiei din zona rurală şi ridicarea la un nivel de trai urban. Această schimbare poate (şi trebuie) să devină motorul principal al migraţiei inverse.

Adică, reîntoarcerea românilor acasă, singurul mod de îmbunătăţire a sporului demografic.

VINARIUM International Wine Contest netezeşte aceste poteci?

Ei bine, da!

Prin anvergura evenimentului, prin laboriozitatea recunoscută internaţional - atrage atenţia asupra acestor subiecte şi ndeclanşează acţiunea.

România câştigă vizibilitate, dar şi experienţă.

Anul acesta - în Prahova - vor fi prezenţi unii dintre cei mai titraţi oameni din Lumea Vinului. Unii dintre ei cu mare experienţă în organizarea unor competiţii cu impact global, iar alţii care au modelat oenoturismul în ţările lor, specialişti care pot fi chestionaţi - în timpul vizitei de la Palatul Culturii din Ploieşti - acolo unde Camera de Comerţ şi Industrie va organiza Expo Vin din Prahova, ediţia a II-a (25-26 mai, a.c.)

Sunt prezenţi în suita noastră achizitori din pieţe mari, unele dintre ele extrem de atractive (şi accesibile)- asa cum e Polonia. Dar nu am „uitat” nici o ţară importantă din domeniu.

Atât pentru astăzi.

Dacă vă gândiţi să ne ajutaţi în scrierea „cursului”, vă mulţumim.

Dacă nu, urmăriţi activitatea VINARIUM şi transformările socio-economice naţionale  pe care şi le asumă.

Vă invităm să accesaţi pagina de Facebook https://www.facebook.com/vinarium.iwc/ şi site-ul www.iwcb.ro pentru a cunoaşte juraţii internaţionali, pentru a răsfoi arhiva VINARIUM, care este plină de imagini revelatoare, pentru a afla cine s-a implicat (spre cinstea fiecăruia) an de an – Partenerii noştri. https://www.iwcb.ro/partners/ .

Bineînţeles, tot aici puteţi obţine informaţia de aur despre vinurile câştigătoare, iar dacă vă împrieteniţi cu cel mai important eveniment – fără public - al vinurilor care „ţintesc” România, aveţi posibilitatea de a intra în această lume magică, la Gala VINARIUM 2023, la Palatul Bragadiru (marţi, 06 iunie, orele 19,00, eveniment cu termeni şi condiţii).

VINARIUM, în semn de preţuire!