Info

Ufuk Tandoğan, CEO Garanti BBVA România. Banking-ul după pandemie

Opinia specialistului

Ufuk Tandoğan, CEO Garanti BBVA România. Banking-ul după pandemie

Autor: Ufuk Tandoğan, CEO Garanti BBVA România

22.01.2021, 10:54 619

Anul 2020 a fost unul extrem de provocator pentru mediul de afaceri, deoarece pandemia de coronavirus a afectat toate sectoarele economiei. De altfel, putem spune că 2020 a fost un an dominat de această criză sanitară fără precedent, în care România şi întreaga lume au intrat din primul trimestru al anului trecut.

Pentru a preveni răspândirea virusului, multe ţări şi-au închis economiile, o bună parte din anul trecut, provocând îngrijorări pe scară largă şi dificultăţi financiare cetăţenilor, companiilor şi comunităţilor. Zeci de milioane de oameni care lucrau anterior în turism, hotelărie, retail sau industria prelucrătoare au rămas fără locuri de muncă sau au suferit diminuări  salariale. Multe companii s-au închis şi alte milioane încă nu pot opera la capacitate maximă.

În acest context dificil, aproape toate companiile rămase încă active pe piaţă depun eforturi majore pentru a supravieţui, pentru a-şi deservi clienţii şi pentru a rămâne profitabile. Pe de altă parte, vedem că există şi unele companii cu performanţe notabile, chiar şi în industrii puse la încercare, iar părerea mea este că, în ciuda tuturor efectelor negative ale pandemiei, s-a dovedit încă o dată că elemente precum calitatea managementului, un echilibru între capitaluri proprii şi împrumuturi, precum şi sprijinul din partea acţionarilor sunt factorii cheie pentru aceşti jucători de succes.

Pentru sectorul bancar, această perioadă a fost, de asemenea, una intensă, cu multe provocări şi numeroase schimbări. Ȋnsă, am înţeles cu toţii, încă din primele etape ale pandemiei de coronavirus, că, fără banking, societatea noastră s-ar putea prăbuşi. Sistemul bancar românesc reprezintă un jucător cheie pentru rezilienţă şi redresare economică, prin rolul direct pe care îl joacă în implementarea schemelor de sprijin guvernamental, dar şi, în general, prin finanţarea populaţiei şi a companiilor, a consumului şi investiţiilor.

În acest context, ne-am bucurat să vedem măsurile luate de Guvern şi de autorităţile de reglementare, acestea jucând un rol important în luarea deciziilor. De exemplu, graţie moratoriului public, decis la sfârşitul lunii martie 2020, sectorul bancar a amânat plăţile a peste 500.000 de clienţi, după luna aprilie. Astfel, moratoriile au dat timp datornicilor, precum şi băncilor, să-şi organizeze finanţele, să-şi facă scenarii şi să ia măsuri de precauţie.

Noi am acţionat dinamic, pentru a asigura continuitatea afacerii, şi ne-am adaptat, într-un timp foarte scurt, la circumstanţele excepţionale impuse de pandemie. Am oferit constant asistenţă clienţilor noştri, le-am răspuns în timp util solicitărilor şi le-am oferit soluţii adaptate nevoilor fiecăruia. Astfel, i-am încurajat să utilizeze aplicaţiile bancare de mobile şi internet banking, le-am oferit facilităţii de amânare a rambursării creditelor şi o serie de soluţii de finanţare. Canalele noastre digitale au reprezentat elementul care ne-a ajutat să mergem mai departe, în ciuda momentelor provocatoare prin care am trecut, şi care ne-a permis să ne continuăm activitatea, colegii putând lucrând de acasă, şi clienţii având posibilitatea de a efectua operaţiuni bancare de la distanţă, în siguranţă, din casele lor. Ne bucurăm că astăzi putem spune că în această perioadă de pandemie s-au întâmplat şi unele lucruri bune, precum digitalizarea şi creşterea utilizării internet banking-ului şi a aplicaţiilor mobile.

Desigur, în ultimele luni am văzut şi o abordare mai prudentă din partea companiilor, care se datorează în mod clar situaţiei pandemice şi incertitudinilor macroeconomice, dar o considerăm un aspect pozitiv.

Cu toate acestea, redresarea va veni cu siguranţă. Ritmul de creştere al economiei, din ultimul trimestru, ar putea fi, de altfel, un bun semn de redresare, însă trebuie susţinut în continuare de investiţii în infrastructură şi de accesul la finanţarea UE. Chiar dacă revenirea economică nu va fi rapidă, cred că, mai devreme sau mai târziu, economia îşi va reveni treptat. Iar băncile vor avea o contribuţie importantă, deoarece sunt instituţiile care pot păstra în siguranţă surplusul de fonduri ale entităţilor şi, în acelaşi timp, pot oferi finanţare pentru antreprenori şi companii. Practic, băncile reprezintă un sprijin important pentru ca economia să se dezvolte, deoarece progresul este susţinut de investiţii, care, la rândul lor, au nevoie de finanţări importante. Pe de altă parte, dacă este impiedicată creditarea, investiţiile vor înceta să se dezvolte, iar economia va suferi. Scăderea disponibilităţii banilor pentru investiţii ar însemna, printre altele, scăderea nivelului investiţiilor şi creşterea şomajului.

Mai mult, nu trebuie să uităm că în România valoarea totală a împrumuturilor reprezintă aproximativ 280 miliarde lei, ceea ce înseamnă doar 28% din PIB-ul ţării. Spre comparaţie, în zona euro, este mai mult de 85%, şi chiar şi în Bulgaria depăşeste 50%.

Iar toate acestea se traduc într-un potenţial mare de creştere al economiei româneşti.

Pandemia reprezintă într-adevăr cea mai importantă provocare pentru economia globală, în acest moment, şi va dura ceva timp până o vom depăşi, dar trebuie să vedem şi părţile bune, deoarece se pare că am trecut de vârful acesteia şi trebuie să mergem mai departe cu optimism. Companiile, în special cele din sectoarele mai puţin afectate de criză, cum ar fi comerţul cu amănuntul sau industria farmaceutică, vor continua să investească şi să se dezvolte, iar semnalele pozitive se văd deja.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO