De la afecţiuni oculare la probleme ale coloanei şi tulburări neuropsihice, printre altele, munca de birou poate cauza o paletă largă de afecţiuni, cu impact direct asupra wellbeingului angajaţilor şi implicit, şi asupra productivităţiii companiei în ansamblu. Printre cauze se numără suprasolicitarea, sedentarismul, orele numeroase petrecute în faţa ecranelor şi nivelul ridicat de stres.
Potrivit Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA), bolile asociate muncii continuă să fie răspunzătoare pentru aproximativ 2,4 milioane de decese la nivel mondial anual. Pe plan european, estimările recente privind evoluţia bolilor legate de muncă, care pot fi atribuite ocupaţiilor profesionale, variază între 115.000 şi 180.000 în ceea ce priveşte decesele şi între 4,5 milioane şi 6,9 milioane de DALY-uri (ani sănătoşi de viaţă pierduţi).
Printre afecţiunile întâlnite adesea în rândul corporatiştilor se numără afecţiunile oculare şi cele musculo-scheletice, stresul, bolile neuropsihice şi tulburările nutriţionale. De pildă, statisticile Agenţiei arată că afecţiunile musculo-scheletice (AMS) reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă din Europa, 25% dintre lucrătorii din UE-27 acuzând dureri de spate, iar o proporţie similară, dureri musculare. În plus, o serie de date mai vechi citate în raportul din 2023 al Asociaţiei arată că mai mult de jumătate (53%) dintre lucrătorii care sufereau (şi de) MDS au raportat că au absentat de la locul de muncă în cursul anului precedent, o proporţie considerabil mai mare decât proporţia lucrătorilor fără probleme de sănătate (32%). În plus, această categorie de angajaţi e şi mai predispusă să absenteze de la locul de muncă pentru o perioadă mai lungă.
Luând în calcul o altă categorie de afecţiuni – cele psihice, datele EU-OSHA indică faptul că stresul, anxietatea şi depresia reprezintă a doua cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă ce afectează lucrătorii europeni, iar proporţia lucrătorilor care declară că se confruntă cu factori de risc care le pot afecta negativ sănătatea psihică este de aproape 45 %. În plus, OECD şi Comisia Europeană estimează că la nivelul afecţiunilor mintale, costurile generale directe dar şi indirecte, luând în calcul şi pierderea productivităţii, se ridică la 600 de miliarde de euro pe an la nivelul Uniunii Europene.
Cum poate fi încurajată prevenţia bolilor apărute la de muncă
Un angajat bolnav poate pune presiune pe umerii întregii echipe. Pentru companii, afecţiuni profesionale se traduc prin absenteism, pierderea personalului, greşeli de operare în cazul angajaţilor care vin bolnavi la birou sau chiar pensionări anticipate.
Prevenţia sau tratarea timpurie a afecţiunilor corelate cu locul de muncă pot fi încurajate prin includerea în ofertele de angajare a unor pachete de beneficii menite să contribuie la susţinerea unui stil de viaţă sănătos: de pildă, abonamentele la centre de fitness, dar şi facilitarea accesului la servicii medicale, de la abonamente la asigurări medicale.
,,Abonamentul medical este al doilea cel mai dorit beneficiu extra-salarial, care oferă posibilitatea accesării unui număr mare de servicii de prevenţie, într-o reţea extinsă de unităţi moderne, la nivel naţional. În sine, acordarea unui abonament medical este şi un act de educaţie pentru prevenţie, pe care îl facem în mod constant alături de companii, care au înţeles cât de importantă e să aibă grijă de sănătatea angajaţilor” declară Mirela Dogaru, Director Comercial MedLife.
MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private, vine în sprijinul companiilor cu abonamante medicale corporate, dar şi cu o categorie de abonamente de fitness şi wellness dedicate companiilor. De la clinici şi laboratoare dotate cu tehnologii de ultimă generaţie, la o reţea de săli complet digitalizate, din lanţul Sweat Concept, intrat în urmă cu doi ani în portofoliul companiei, jucătorul oferă o gamă complete de servicii menite să pună la dispoziţia angajaţilor români facilităţile necesare unui stil de viaţă sănătos.
Altă soluţie pe care o au companiile la îndemână pentru a-şi proteja forţa de muncă este dotarea spaţiilor de lucru cu echipamente ergonomice şi mobilier potrivit. Astfel, poate fi evitată apariţia unor afecţiuni ca sindromul de tunel carpian, cauzate de utilizarea prelungită a mouse-ului, cu mişcări repetitive ale mâinii drepte, ori discopatiile (toraco-lombară, lombo-sacrată sau cervicală), care apar de obicei de poziţia statică prelungită. Punerea la dispoziţia angajaţilor a unor spaţii interactive de relaxare, care să le limiteze timpul petrecut în faţa ecranelor telefonului pe durata pauzelor poate avea, de asemenea, un impact în diminuarea oboselii vizuale, cauzată de suprasolicitarea ochilor.
Indicate sunt, de asemenea, şi programele de wellbeing – cum sunt webinariile de nutriţie, atelierele de consiliere psihologică şi terapie de grup ori sesiunile de masaj. Prin îmbunătăţirea tonusului echipelor şi sporirea bunăstării mentale pot fi prevenite tulburările neuropsihice, cauzate de suprasolicitarea pe fondul unui volum prea mare de lucru, a orelor suplimentare, a instaurării stresului cronic ori a tensiunilor din cadrul echipei.
Surse:
https://osha.europa.eu/ro/themes/work-related-diseases
https://osha.europa.eu/ro/themes/psychosocial-risks-and-mental-health
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Occupational_diseases_statistics
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE