Proiect ZF/First Bank. Lecţii de business. Constantin Damov, Green Group: În următorii trei ani ne-am propus să ajungem la 500 mil. euro, lider în reciclare în Europa Centrală şi de Est. Modelul circular de business este modelul viitorului

♦ Pornit în 2002, Green Group este azi un business de 150 de milioane de euro, cu 3.000 de angajaţi, fiind cel mai mare jucător local din domeniul reciclării ♦ În trei ani, ambiţia Green Group este de a deveni liderul industriei din Europa Centrală şi de Est, expansiunea dorită luând în calcul un mix de achiziţii şi investiţii organice ♦ Dar această creştere se mai raportează la un lucru şi anume la un mod diferit de a face business, în general: „Modelul circular, care presupune creşterea economică decuplată de la consumul de materii prime, este modelul viitorului“, este convins Constantin Damov, cofondator şi preşedinte al Green Group.

Grupul de firme Green Group este activ în domeniul reci­clării, fiind controlat, din 2016, de fondul de investiţii Abris Capital Partners, unul dintre cei mai importanţi investitori de private equity din Europa Centrală. În prezent, Green Group cuprinde cinci divizii majore de afaceri: reciclarea PET-urilor, reci­cla­rea deşeurilor electrice şi electronice (DEEE), reciclarea deşeurilor de ambalaje din sticlă, managementul deşeurilor indus­triale şi răs­punderea extinsă a producători­lor (EPR) pentru deşeurile de ambalaje. În total, azi Green Group este un business de 150 de milioane de euro, cu 3.000 de anga­jaţi, dar istoria lui porneşte din 2002.

„Piaţa reciclării nu exista în 2002. Reci­clarea se făcea numai în partea de materiale cu valori mari, oţel, metal. În 2002, piaţa se schimba cu o viteză incredibilă în zona con­sumului şi primul extraterestru care a apărut atunci a fost PET-ul, ambalajele de plastic care invadaseră piaţa. Nimeni nu ştia ce se putea face cu ele“, spune Constantin Da­mov, cofondator şi preşedinte al Green Group, într-un nou episod al Lecţii de Business, proiect editorial ZF susţinut de First Bank.

La acel moment, singura soluţie pentru plasticul care invadase România era arde­rea lui la groapă. Dar Constantin Damov, alături de partenerul său, omul de afaceri taiwanez Clement Hung, vedeau în tot acest plastic o oportunitate de busi­ness.

„Noi am văzut că plasticele nu sunt alt­ce­va decât petrol în stare solidă, iar dacă se poartă războaie pentru pe­trol, noi ne-am gândit de ce să nu reutilizăm acest pe­trol. Asta a fost filosofia noastră, acum 20 de ani. Acesta a fost curajul nos­tru nebunesc. Să investeşti fără să ai o piaţă, dar să inves­teşti anticipând că vei avea o piaţă.“

Damov spune că modelul de business nu a venit analizând pieţele europene, aflate şi ele la a­cel moment într-o fază incipi­entă de dezvoltare în domeniul reciclării, ci Taiwanul, o insulă însetată de materii pri­me, dar cu o economie bazată de reutiliza­rea şi reciclarea acestora. Pe plan local, cea mai mare provocare a fost chiar aprovizio­narea, inclusiv în acest moment aducerea plastice­lor sau a sticlelor în fabricile de reciclare Green Group fiind un proces complicat.

„Reciclarea este un business care are o sursă de aprovizonare neclară. Există milioane de consumatori care generează acele materiale care ne trebuiesc nouă, pentru că pentru noi nu este vorba despre deşeuri, ci despre resurse.“

Azi, Green Group are o capacitate de procesare de 400.000 de tone, cu 7 fabrici de reciclare, cel mai mare centru fiind amplasat în Buzău. Prin achiziţii, Green Group a ajuns în Slovania şi Lituania, extinderea regională fiind unul dintre cele mai importante obiective setate în următorii trei ani.

„Ne uităm cu atenţie la Bularia sau Grecia şi Polonia. De ce? Pentru că reciclarea deşeurilor este o activitate regională, dar totodată cu cât este mai locală cu atât fenomenul de circularitate pe care îl promovăm este mai eficient.“

De exemplu, circa 50% din toate deşeurile prelucrate prin unităţile Green Group sunt importate,  lucru care arată mai bine decât orice gradul de subdezvoltare a României în domeniul reciclarăii.

„Avem o strangulare incredibilă la nivelul autorităţilor locale care nu găsesc un drum pentru a oferi consumatorilor şi locuitorilor soluţii. Este incredibil că se continuă cu educaţia cetăţeanului, dar noi am uitat să educăm autorităţile locale. Azi, noi ca firmă de reciclare, aducem PET-uri din alte ţări, pentru că noi pe alte noastre le aruncăm în spaţiile comune sau la groapa de gunoi care continuă să fie soluţia de bază a fiecărei primării. Circa 50% din ce prelucrăm, importăm“, atrage atenţia Damov. Astăzi, în România, doar 5% din deşeurile colectate din localităţi ajung să se transforme în materiale reciclate, România fiind ultima ţară la nivel european în ceea ce priveşte rata de colectare separată a deşeurilor, cu o rată de numai 11,5%.

Cu toate acestea, planurile pentru Green Group vizează o creştere accelerată în următorii 3 ani, regiunea fiind cheia.

„Sperăm să ajungem cel mai mare grup de reciclare din Europa Centrală şi de Est. Dezvoltarea se poate face în casă, dar şi prin achiziţionarea altor case din cartier. Deja am început acest lucru, achiziţionăm companii aşa cum eram noi cu 10 ani în urmă. În următorii 3 ani ne-am propus să ne dublăm activitatea, să ne apropiem de cifra de un milion de tone de deşeuri reciclate. Azi suntem la 150 de milioane de euro, dar dublarea noastră în capacitate ar trebui să ducă la o creştere de trei ori a cifrei de afaceri. Ţintim între 400 şi 500 de milioane de euro.“

Dincolo de afacerea sa, Damov crede că la nivel general, modelul de business trebuie să se schimbe, creşterea economică trebuind decuplată de consumul de resurse. „Este foarte important atunci când proiectăm un produs să gândim un lucru care poate fi reparat, reutilizat şi apoi reciclat. Azi orice producător ar trebui să proiecteze şi viitorul deşeu, ori noi asistăm la o supraîmpachetare. Trebuie să evităm risipa prin refuz. Trebuie să evităm lucrurile care ne sunt date suplimentar. Totul porneşte de la lucruri simple.“

Dincolo de partea de ambalaje inutile, instrument de marketing, Constantin Damov mai dă câteva exemplu care promovează risipa, cum ar fi ofertele două produse la preţ de unul. „Împingerea produselor pe piaţă, cu un consum de materii prime şi materiale, este un lucru pe care economia circulară încearcă să îl dea deoparte. Marile companii globale vor să se dubleze ca business, dar întrebarea este de unde luăm resursele. Criza de energie ne arată că resursele naturale au început să dispară de pe rafturi.“

În acest context, Damov spune că modelul circular este singurul model de business valabil, obiectivul fiind de a nu mai vinde produse, ci uzul acelor produse.

„Modelul circular, care presupune creşterea economică decuplată de la consumul de materii prime naturale, o menţinere a resurselor în circuit, este modelul viitorului. S-au găsit alte modele de afaceri în care producărorii nu mai vând produse, ci uzul lor. Un producător de becuri din Olanda nu mai vinde becuri, ci iluminat. Trecem de la a avea proprietaea asupra unui obiect, la proprietatea uzului. Criza energetică de azi ne arată necesitatea de a trece voit sau forţat la modelul circular.“

 

6 Lecţii de Business de la Constantin Damov

  Lecţia 1: Curajul nostru a fost să investim fără să avem o piaţă, dar anticipând că o vom construi.

  Lecţia 2: Creşterea doar din profit este sustenabilă, dar durează mult.

Lecţia 3: Porneşte un business cu un produs care poate fi reutilizat, reparat, reciclat.

Lecţia 4: Evită risipa prin simplul refuz.

Lecţia 5: Trecem de la un model bazat pe proprietatea obiectului, la unul bazat pe proprietatea uzului.

  Lecţia 6: Modelul circular este modelul de business al viitorului.

Urmăriţi în fiecare joi de la ora 15 Lecţii de Business, noul proiect editorial realizat de ZF în parteneriat cu First Bank. Conectaţi-vă săptămânal la experienţele de business ale celor mai mari antreprenori din România prin platformele www.zf.ro, dar şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.