ZF/FirstBank Lecţii de Business. Ovidiu Şandor, Mulberry Development: Echipele trebuie să se vadă şi să lucreze cot la cot. Este o iluzie că suntem mai eficienţi de acasă

♦ Cu o carieră multifaţetată, cu extensii în imobiliare, artă şi educaţie, Ovidiu Şandor, unul dintre cei puternici oameni de afaceri din Timişoara, spune că înţelegerea domeniului în care ajungi să activezi este definitorie pentru succesul în afaceri. „Dacă vrei să fii colecţionar de artă, nu începi prin a cumpăra artă, ci cataloage. Aşa e şi în business. Trebuie să înţelegi despre ce e vorba“, crede Ovidiu Şandor, invitat în cadrul celui mai nou episod al Lecţiilor de Business, proiect editorial ZF susţinut de First Bank.

În prezent, numele lui Şandor este legat de Mulberry Development, dezvoltatorul proiectului imobiliar mixt ISHO, după ce anterior a fost implicat în realizarea proiectelor City Business Center, tot în Timişoara, şi The Office în Cluj-Napoca. Pasionat de artă contemporană, Şandor este şi cel care a pus bazele fundaţiei Art Encouters, iar în 2019 a înfiinţat British International School din Timişoara, instituţie care azi găzduieşte 600 de elevi. În ciuda aparenţelor, antreprenoriatul nu a fost prima opţiune de carieră a lui Şandor.

„Eu mă pregăteam pentru o carieră academică în zona de IT, unde am un doctorat în software engineering“, spune Ovidiu Şandor, invitat în cadrul emisiunii Lecţii de Business, proiect editorial ZF, susţinut de First Bank. Pe fondul unul eveniment în familie, lucrurile au intrat pe un alt traseu. „Cumva nu a fost extrem de planificat, dar am ajuns în acel punct şi până la urmă cred că acolo am găsit un loc care-mi place şi unde simt că pot face lucruri. Când am intrat în zona de antreprenoriat, am încercat să citesc ca să compensez lipsa unei educaţii în domeniul antreprenorial şi economic. Cred că esenţial pentru antreprenori este dorinţa de a învăţa. A citi este important, a te informa, a întâlni oameni şi a-i asculta. Asta este foarte important.“

Anii de studii din străinătate i-au fost de asemenea de ajutor pentru că i-au facilitat interacţiunea cu sisteme care puteau deveni modele de dezvoltare pentru România.

„Am văzut un viitor pe care ni-l dorim pentru România şi am încercat să aliniez proiectele mele de business cu acel viitor, indiferent de zonă.“ Apoi anii de facultate au mai fost utili prin faptul că i-au permis implicarea în organizaţii studenţeşti globale, unde a învăţat ce este un buget, ce este o echipă, cum se face o prezentare sau cum se aduc banii într-un proiect. În 2005, intră în domeniul imobiliarelor.

„Noi am făcut un număr de proiecte mari, nu neapărat un număr mare de proiecte. Am început în Timişoara cu City Business Center, sunt 15 ani, şi este în continuare un proiect de top, un proiect care a regenerat o întreagă zonă. Apoi este proiectul The Office de la Cluj, realizat alături de NEPI. Din nou este un proiect etalon. Acum lucrăm la proiectul ISHO din Timişoara, o combinaţie de spaţii cu mai multe funcţiuni. A fost dezvoltat mai încet decât ne-am propus din cauza anilor de pandemie, dar lucrăm activ şi în următorii ani îl vom finaliza.“

Pe zona de imobiliare, Şandor spune că ceea ce a făcut diferenţa a fost coerenţa conceptelor şi înţelegerea faptului că oamenii nu îşi mai doresc doar blocuri sau doar clădiri de birouri, asta dacă vreodată şi-au dorit aşa ceva. Iar această înţelegere a traiului a fost posibilă prin interacţiunea  disciplinelor din echipele pe care le coordo­nează.

„Petrec mult timp cu echipa, cu arhitecţii, pentru a înţelege să articulăm cât mai coerent conceptul urbanistic. Şi în România a trecut timpul când pot avea succes cu proiecte cu o singură funcţiune. Cred că ne ducem tot mai mult către acel concept al oraşului de 15 minute. Am obosit să stăm în maşini pentru a ajunge din stânga în dreapta.“

În plus, nevoia de a trăi bine în spaţii a fost augmentată de anii de pandemie. Dacă acest lucru a rămas, iluzia producti­vităţii muncii de acasă începe să dispară.

„Faptul că suntem mai eficienţi acasă este conştientizat acum că este o iluzie. Echipele trebuie să se vadă, să lucreze cot la cot pentru a găsi soluţii sau dezvoltări noi. Se vede reîntoarcerea la birou, dar cu o flexibilitate crescută, desigur.“

Dincolo de imobiliare, Şandor este implicat în domeniul artei şi al educaţiei, despre care spune că sunt şi pasiuni personale. 

„Mi-am pus problema cum pot ajuta scena de artă contemporană şi am iniţiat Bienala Art Encounters şi apoi am înfiinţat fundaţia Art Encounters. Sprijin talentul românesc în zona de artă contemporană. Apoi am înfiinţat şcoala dintr-o nevoie personală. Copiii mei aveau nevoie de o şcoală bună, nu am găsit ce îmi doream. Iar dacă nu poţi cumpăra ceva sau găsi ceva, atunci îl faci, îl creezi. Acesta este spiritul antreprenorial. S-a dovedit că nu doar pentru mine era acea nevoie. Acum avem 600 de copii.“

Şandor crede că implicarea mediului privat este determinantă pentru dezvoltarea României. „Educaţia va fi următorul domeniu în care vom vedea o schimbare, aşa cum în medicină am văzut serviciile medicale private care au impulsionat şi mediul public să îşi îmbunătăţească serviciile. Face parte din spiritul acestei generaţii. Sunt multe lucruri de îmbunăţit în România, iar iniţiativa privată poate activa anumite zone, poate aduce concepte diferite şi mai bine articulate.“

Pe zona de artă şi mergând mai departe spre industriile creative, Şandor crede că România are aici o şansă bună de crea valoarea dacă va putea înscrie această efervescenţă locală într-o logică economică. Oricum, sunt mai mari şansele de a forma în această direcţie un vector de creştere decât blocajul în iluzia reindustrializării.

„Această nostalgie nu cred că se justifică. Plus că sincer cred că sunt foarte puţini tineri vor să mai lucreze azi într-o fabrică. România are o şansă dacă această creativitate a sa va ajunge să se transforme în produse realizate aici. Poate statul ar trebui să se gândească la politici pentru a susţine această conexiune.“

Mai departe, partea de ospitalitate aduce multe oportunităţi de dezvoltare, IT-ul rămâne pe radare, la fel ca orice idee din zona de sustenabilitate. Dar de la oportunitate la business, înţelegerea domeniilor este primul pas spre succes.

„Dacă vrei să fii colecţionar de artă nu începi prin a cumpăra artă, ci cataloage. Aşa e şi în business. Trebuie să înţelegi despre ce e vorba. După ce ai înţeles, trebuie să ai ideea şi curajul de a te apuca de treabă. Iar pentru toate ai nevoie de timpul şi energia de a învăţa lucruri.“

 

Lecţii de business de la Ovidiu Şandor

 Lecţia 1. Pentru antreprenori este esenţială dorinţa de a învăţa.

Lecţia 2. A citi este important, a te informa, a întâlni oameni şi a-i asculta. Asta este foarte important.

Lecţia 3. Încearcă să aliniezi proiectele de business cu viitorul pe care ţi-l doreşti pentru România.

Lecţia 4. Am făcut un număr de proiecte mari, nu neapărat un număr mare de proiecte.

Lecţia 5. Petrec mult timp cu echipa astfel încât, pentru proiectele imobiliare, să putem articula cât mai coerent conceptul urbanistic.

Lecţia 6. Faptul că suntem mai eficienţi de acasă este conştientizat acum ca fiind o iluzie. Echipele trebuie să se vadă şi să lucreze cot la cot.

Lecţia 7. Dacă nu pot cumpăra ceva, nu găsesc acel ceva, îl creez. Acesta este spiritul antreprenorial.

Lecţia 8. Educaţia va fi următorul domeniu în care spiritul antreprenorial poate duce lucrurile mai departe, la fel ca în medicină.

Lecţia 9. Dacă vrei să fii colecţionar de artă nu începi prin a cumpăra artă, ci cataloage. Aşa e şi în business. Trebuie să înţelegi despre ce e vorba.

Lecţia 10. După ce ai înţeles, trebuie să ai ideea şi curajul de a te apuca de treabă.

---

Urmăriţi în fiecare joi de la ora 15 Lecţii de Business, noul proiect editorial realizat de ZF în parteneriat cu First Bank. Conectaţi-vă săptămânal la experienţele de business ale celor mai mari antreprenori din România prin platformele www.zf.ro, dar şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.