Consumatorii români nu percep toate plăţile făcute cu regularitate ca fiind abonamente la servicii digitale şi tradiţionale. România este pe locul al 4-lea în topul ţărilor ai căror cetăţeni nu conştientizează că au un abonament, după Bulgaria, Slovacia şi Ungaria.
Stimulentele financiare precum modalităţile de a economisi bani şi accesul la oferte speciale şi reduceri reprezintă principalul factor de decizie pentru românii care decid să-şi facă un abonament nou (42%) la servicii digitale şi tradiţionale, produse de consum sau cu durată lungă de viaţă şi servicii de comerţ electronic, potrivit celei mai recente ediţii a raportului Deloitte „Demystifying the hype of subscription”, pondere similară cu cea înregistrată în rândul respondenţilor europeni (45%).
Dintre aceste categorii, abonamentele românilor pentru servicii de comerţ electronic sunt cele mai influenţate de beneficiile de natură financiară, cum ar fi ofertele speciale şi reducerile (65%), economiile cu serviciile de livrare (42%) şi livrarea gratuită la returnarea produsului (41%).
Alţi factori care influenţează semnificativ deciziile românilor de a achiziţiona abonamente sunt confortul (30%), care se referă la livrarea la domiciliu, lipsa reclamelor intruzive sau folosirea unor metode de plată simplificate, şi accesul la oferte de tip premium privind conţinutul sau funcţionalităţile (29%).
Raportul subliniază că preţul atractiv este şi principalul motiv pentru care românii decid să-şi schimbe furnizorii la care au abonamente. În acest caz, stimulentele financiare sunt aproape de două ori mai importante decât alţi factori pentru toate categoriile de abonamente analizate, tendinţă întâlnită şi în rândul respondenţilor europeni.
Românii preferă să-şi facă abonament pentru servicii de telecomunicaţii, inclusiv de internet, pentru utilităţi, servicii TV şi comerţ electronic, precum şi pentru achiziţionarea aparatelor de uz casnic şi a produselor de pe platforme de tip marketplace. Pentru servicii precum publicaţii digitale, jocuri online, cărţi electronice şi audio, consumatorii români preferă plăţile punctuale.
Raportul arată, de asemenea, că românii care nu au folosit abonamente în ultimul an au luat această decizie deoarece preferă să cumpere doar atunci când au nevoie (58%) sau pentru că sunt consumatori ocazionali (44%), factori similari cu cei care influenţează consumatorii la nivel european.
Pe de altă parte, studiul arată că ponderea românilor care optează pentru plăţi punctuale scade în rândul generaţiilor mai tinere, numărul reprezentanţilor Gen Z care preferă abonamentele fiind puţin mai mare (cu 2 puncte procentuale) decât al celor care aleg achiziţiile punctuale.
La polul opus, românii din generaţia Baby Boomers înregistrează cea mai mare pondere în rândul consumatorilor care preferă achiziţii punctuale (cu 24 de puncte procentuale mai mult faţă de cei care doresc să se aboneze), urmaţi de reprezentanţii Generaţiei X (11 puncte procentuale) şi Millennials (6 puncte procentuale).
„Merită subliniat faptul că, atunci când vine vorba de atragerea de noi clienţi, furnizorii de produse şi servicii prin abonamente ar trebui să se concentreze nu numai pe preţ, ci şi pe confort şi oferte de tip premium. Pentru a asigura retenţia clienţilor, aceştia trebuie să găsească echilibrul între stimulentele de natură financiară şi alte tipuri de beneficii atunci când concep programe de loialitate. Studiul arată că 59% dintre români au început să cumpere mai mult de la un furnizor după ce şi-au făcut abonament la acesta, ceea ce reprezintă un alt argument pentru crearea unor strategii puternice de loialitate”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator consultanţă şi managementul riscului, Deloitte România, şi lider al industriei de tehnologie, media şi telecomunicaţii.
Raportul subliniază că există o corelaţie strânsă între grupul demografic al consumatorilor şi deschiderea lor de a-şi schimba atitudinea cu privire la abonamente, 25% dintre românii din generaţia Baby Boomers care fac achiziţii punctuale declarând că nu ar putea fi convinşi să se aboneze, urmaţi de Millennials (13%), Gen X (12%) şi Gen Z (7%).
Pe de altă parte, gradul de loialitate variază în funcţie de generaţie, aproape o treime din reprezentanţii Baby Boomers (31%) care au cel puţin un abonament spunând că nu s-ar lăsa convinşi să schimbe furnizorul, urmaţi de Gen Z (30%).
Există, de asemenea, o legătură între gradul de digitalizare a unei societăţi şi tendinţa acesteia de a folosi abonamente, subliniază studiul, România clasându-se pe ultimul loc în rândul ţărilor analizate în ceea ce priveşte maturitatea digitală, potrivit raportului Digital Society and Economy Index (DESI), şi pe primul loc în ceea ce priveşte ponderea consumatorilor care preferă abonamentele în locul plăţilor punctuale, urmată de Bulgaria şi Polonia.
La polul opus, Germania este ţara cea mai matură din punct de vedere digital şi cu cei mai mulţi respondenţi care preferă plăţile punctuale în detrimentul abonamentelor.
Consumatorii români nu percep toate plăţile făcute cu regularitate ca fiind abonamente, 47% dintre respondenţi precizând că nu deţin un abonament înainte de a primi un exemplu în acest sens, aspect care plasează România pe locul al patrulea în topul ţărilor ai căror cetăţeni nu conştientizează că au un abonament, după Bulgaria (61%), Slovacia (57%) şi Ungaria (49%). În rândul respondenţilor la nivel european, cele mai frecvente tipuri de abonamente pe care consumatori nu le-au recunoscut sunt cele pentru utilităţi (77%) şi servicii de telecomunicaţii/internet (75%).
Studiul a fost realizat în rândul a 9.000 de consumatori din nouă ţări: Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Polonia, România, Slovacia, Turcia şi Ungaria.
