Media & Advertising

Site-urile de ştiri ar putea taxa Google sau Facebook, conform unei propuneri a Comisiei Europene

Site-urile de ştiri ar putea taxa Google sau Facebook, conform unei propuneri a Comisiei Europene

Autor: Letitia Provian

30.08.2016, 15:28 110

Companiile de Internet ar putea plăti site-urile media, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene.

Marile site-uri agregatoare de ştiri ca motorul de ştiri Google al Alphabet Inc. ar putea plăti site-urile media pentru ca acestea să listeze fragmente de articole pe lista site-urilor web, potrivit unui plan al Comisiei Europene pentru a reglementa legile drepturilor de autor.

Comisia Europeană va propune ca legislaţia naţională să permită site-urilor de ştiri să solicite plăţi din partea companiilor de Internet, potrivit unui document intern.

Site-urile de ştiri ar urma să aibă astfel drepturi mai puternice de a solicita plata din partea giganţilor digitali precum Google sau Facebook pentru a le permite acestora să le utilizeze conţinutul, potrivit propunerii CE menite să salveze veniturile aflate în prăbuşirie ale companiilor tradiţionale de media.

Măsurile sunt parte a unei serii de reforme pe care CE plănuieşte să le ofere spre consultare în luna septembrie. Acestea sunt menite să consolideze drepturile celor care crează şi investesc în conţinutul original, de la scriitori şi muzicieni la casele de discuri, la radiodifuzori şi site-uri de ştiri.

CE a primit numeroase solicitări din partea site-urile de ştiri să ridice mizele jocului. Google şi Facebook au atras sume uriaşe de bani din publicitatea online, în timp ce câştigurile pentru site-urile media au scăzut în ciuda expansiunii online.

Potrivit proiectului de propuneri în această sferă, CE motivează: “Viitorul industriilor media din UE ar putea fi la mijloc, cu riscul unor consecinţe negative asupra pluralismului media, dezbaterii democratice, sau calităţii informaţiei.”

Grupurile digitale au “o poziţie de negociere puternică” care “îngreunează negocierile site-urilor media cu acestea pe picior de egalitate”, potrivit unei versiuni a proiectului CE obţinută de The Guardian.

Beuxelles ia în vedere conferirea site-urilor de presă dreptul exclusiv de a pune la dispoziţia publicului conţinutul şi de a-l reproduce în scopuri digitale. Acest fapt ar însemna că Alphabet Inc., compania-mamă a Google, s-ar putea confrunta în viitor cu solicitările site-urilor media de a fi plătite pentru a afişa porţiuni ale articolelor în servicii precum Google News.

Această protecţie, cunoscută ca “drepturi conexe”, există deja pentru interpreţi, case de înregistrări sau pentru radiodifuzori. Comisia doreşte să extindă protecţia pentru cei care fabrică ştiri - site-uri de presă / media care produc în mare parte texte de jurnalism.

Potrivit propunerii legislative, site-urile media ar dori această protecţie pe un timp de 50 de ani. CE se întreabă dacă o perioadă mai scurtă de unul sau cinci ani ar fi mai adecvată, având în vedere natura perisabilă a ştirilor.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat: “Drepturile conexe sunt atribuite celor care contribuie la difuzarea către publicul larg a muncii originale a autorului, de exemplu în cazul intrepreţilor, producătorilor sau radiodifuzorilor. Comisia are în vedere dacă va acorda aceste drepturi site-urilor de ştiri. Ar recunoaşte astfel rolul lor ca investitori în conţinut şi le-ar conferi o poziţie mai puternică în negocierile cu alţi jucători pe piaţă.”

Cu toate acestea, nu ar exista nicio obligaţie ca site-urile de ştiri să constrângă Google să le plătească pentru faptul că le utilizează conţinutul, iar multe site-uri ar putea continua să îşi facă jurnalismul lor disponibil fără niciun cost, în speranţa atragerii mai multor cititori.

Încercări anterioare de a forţa Google să plătească pentru reproducerea unor ştiri originale au fost sortite eşecului. Când Spania a introdus o taxă obligatorie, motorul de căutare a închis versiunea spaniolă a Google News. În Germania, după scăderi importante în domeniul traficului, multe site-uri de ştiri au decis să nu mai taxeze compania.

Propunerile sunt parte a unei directive pentru a crea piaţa unică digitală europeană, adoptată pentru prima oară în mai 2015, cu scopul de a reduce diferenţele între legile naţionale privind drepturile de autor şi pentru a permite un acces online mai extins utilizatorilor la nivelul UE la filme, emisiuni TV, sau la programele de sport şi muzică.

Documentul aflat în lucru sugerează că aceste obligaţii ar putea fi impuse şi platformelor precum YouTube, Vimeo sau Dailymotion, care găzduiesc conţinut încărcat de membrii publicului, pentru a căuta acorduri de împărţire a veniturilor cu titularii de drepturi.

Aceste mari companii au negociat deja acorduri multiple, dar casele de discuri în particular au pretins că sunt trase pe sfoară. Platformele digitale declară că nu au obligaţia de a împărţi venituri şi că astfel de oferte sunt voluntare. Şi alţi distribuitori mai puţin cunoscuţi - inclusiv site-urile de piraterie - refuză să negocieze orice fel de compensaţie.

AFACERI DE LA ZERO