Media & Advertising

„The Great Demographic Reversal“: o carte îndrăzneaţă despre pericolele îmbătrânirii populaţiilor şi schimbările ce stau să vină

„The Great Demographic Reversal“: o carte...

Autor: Catalina Apostoiu

09.12.2020, 00:05 1043

Munţii se nasc în urma coliziunii plăcilor tectonice, însă forţele care acţionează în cadrul procesului sunt ascunse şi au fost, o vreme, înţelese greşit. În societăţile avansate am asistat în ultimele decenii la schimbări surprinzătoare legate de muncă, investiţii şi distribuţia veniturilor, însă bancherii centrali şi miniştrii de finanţe, printre alţii, nu au reuşit să înţeleagă forţele care au stat la baza acestora, scrie The Wall Street Journal.

În „The Great Demographic Reversal“, Charles Goodhart şi Manoj Pradhan, ambii economişti britanici, documentează cu vivacitate schimbări demografice din trecut, împreună cu amplele efecte ale acestora, şi prezintă schimbările extrem de diferite care, în opinia acestora, vor apărea în curând.

Cartea acestora nu este numai bine argumentată, ci şi îndrăzneaţă, sfidând poziţia convenţională potrivit căreia inflaţia nu va reprezenta o problemă în viitorul apropiat.

Autorii încep prin a se concentra asupra unui eveniment vital: deschiderea unei Chine în curs de urbanizare, cât şi a altor ţări, mai mici, în special din Asia şi Europa de Est, şi includerea multor milioane de muncitori cu salarii mici în sistemul global de trading. Această forţă de muncă sporită a crescut puternic producţia de bunuri şi servicii, punând presiune în sens de scădere pe preţuri la nivel mondial.

Însă salariile muncitorilor din ţările avansate au scăzut chiar mai mult în condiţiile în care angajatorii au mutat pro­ducţia offshore sau au ameninţat cu credibilitate că o vor face.

Muncitorii necalificaţi sau semicalificaţi au fost cel mai puternic afectaţi de această schimbare la nivel salarial, iar inegalitatea de venituri a crescut.

Ramificaţiile acestui şoc pozitiv, după cum arată Goodhart şi Pradhan, au fost ample. Cu salariile locale stagnând sau reduse, şi în condiţiile atractivităţii investiţiilor offshore, investiţiile locale în fabrici şi echipamente noi au stagnat, iar veniturile au fost distribuite într-un mod şi mai inegal.

Combinaţia dintre oferta în creştere la nivel mondial şi cererea internă mai redusă a avut şi efecte financiare: cu inflaţia blocată, dobânzile au atins minime istorice. Aceasta este lumea pe care o avem în faţa ochilor în acest moment: în SUA în acest moment randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani se situează sub 1%; Banca Centrală Europeană taxează băncile comerciale pentru depozite; şi există aproximativ 17.000 mld $ de obligaţiuni la nivel mondial cu un randament negativ.

În cartea lor, cei doi economişti ţin să argumenteze că lucrurile se vor schimba din nou. Aceştia atrag atenţia că noi trenduri devin deja evidente. Urbanizarea din China încetineşte, iar populaţia sa activă este în scădere. În ţările avansate, raportul celor dependenţi de muncitori este în creştere puternică pe măsură ce generaţia baby boomers iese la pensie.

Pensionarii nu numai că trăiesc mai mult, dar sunt din ce în ce mai predispuşi la demenţă la vârste mai înaintate. Odată cu creşterea cererii de îngrijitori, vor fi din ce în ce mai puţini muncitori disponibili pentru alte activităţi.

O rată de dependenţă în creştere, explică cei doi autori, este inerent inflaţionistă pentru că cei dependenţi doar consumă, fără să producă. Între timp, muncitorii vor consuma probabil mai mult în condiţiile în care penuria de forţă de muncă împinge salariile în sus. Pe scurt, cererea va creşte chiar în condiţiile în care oferta potenţială scade. Deşi noile tehnologii ar putea creşte productivitatea suficient de mult pentru a compensa deficitul de forţă de muncă, cei doi autori refuză să creadă că acest lucru se va întâmpla.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO