• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.5448
  • Leu / USD4.3202
Media & Advertising

Un viitor luminos, totusi, pentru ziarele din intreaga lume

Un viitor luminos, totusi, pentru ziarele din intreaga lume
10 iun 2005 4803

Philip Meyer studiaza industria ziarelor de trei decenii si vede intunericul de la capatul tunelului. Daca actualele tendinte legate de readership vor continua pe termen nedefinit, spune Meyer, profesor in cadrul University of North Carolina, ultimul cititor de cotidiene va fi consemnat in 2044. Octombrie 2044, mai precis.

In cadrul ultimei sale carti, The Vanishing Newspaper: Saving Journalism in the Information Age, Meyer, citat de American Journalism Review, face publice aceste vesti proaste insotindu-le de o multime de detalii. "Este socant, dar asta indica cifrele".

Nu este greu de inteles cum am putea ajunge in aceasta situatie, arata American Journalism Review.

Sectorul media ascunde de ani intregi acest fapt legat de evolutia ziarelor. Industria ziarelor pare a fi pe punctul de a intra intr-o criza extrem de serioasa. "Pe termen lung, nici un ziar nu pare a fi in siguranta in fata tehnologiilor electronice", scria Jack Shafer, critic media pentru Slate. Howard R. Gold, din cadrul Barron''s Online, arata: "O criza de incredere s-a combinat cu o revolutie tehnologica si cu schimbari structurale economice pentru a declansa ceea ce poate fi descris drept o furtuna perfecta. Cititorii mai tineri recurg de-acum la tabloide si Internet pentru a se informa".



Totusi, este oare viitorul atat de sumbru?

Cu siguranta, lucrurile nu stau la fel de bine ca pe timpuri in ceea ce priveste cotidianele medii. Tirajul, aflat pe o traiectorie constant descendenta timp de doua decenii, a inceput in ultimul timp sa dea semne de cadere libera. Tirajul cotidianelor a scazut cu 1,9% anul trecut, conform Audit Bureau of Circulations. Numarul tinerilor cititori este redus, bugetele sunt mici, si competitia foarte stransa. Ziarele si-au inrautatit singure situatia printr-o serie de scandaluri si esecuri ce le-au afectat credibilitatea.

Si totusi, este trecuta cu vederea o imagine mai pozitiva. Relatarile media legate de dezvoltarea si "caderea" ziarelor sunt extrem de exagerate, daca nu de-a dreptul eronate, scrie American Journalism Review. Posibilitatea supravietuirii cotidianelor este la fel de indreptatita ca si varianta disparitiei acestora, varianta atat de mult dezbatuta. Avand in vedere valul de schimbari ce ia in prezent cu asalt toate segmentele de news media, se pare ca nici unul din aceste segmente nu este mai bine ancorat decat cel al cotidienelor. Decat sa-si accepte propria efemeritate, ziarele ar putea avea cele mai mari sanse dintre vechile mijloace de informare in masa de a supravietui in noua lume media.

Toate evaluarile pesimiste privitoare la viitorul industriei ziarelor se lovesc de o intrebare simpla: comparativ cu ce? Din moment ce toate mijloacele traditionale de informare, ziare, reviste, radio, TV, pierd treptat din audienta, a evalua un singur mijloc, izolat, ofera o imagine eronata. Comparativ cu restul industriei media, ziarele nu sunt intr-o situatie mai dificila, iar din unele puncte de vedere acest segment cunoaste o evolutie mai buna decat celelalte, inclusiv Internetul. Cat priveste segmentul stirilor transmise prin intermediul televiziunii prin cablu, daca nu ar fi inregistrat o crestere a interesului catre sfarsitul anului trecut pe fondul alegerilor prezidentiale, cele trei canale de stiri, Fox News Channel, CNN si MSNBC, ar fi raportat al treilea an consecutiv de stagnare.

In orice caz, tendintele legate de audienta in acest segment nu sunt promitatoare pe fondul volatilitatii. Mult mai important, retelele de cablu au atins un punct de saturatie.

Retelele de broadcasting si posturile locale? Acestea pierd din telespectatori de ani intregi. In ultimele doua decenii, programele de stiri ale acestor retele au pierdut din telespectatori intr-un ritm mult mai rapid comparativ cu segmentul ziarelor.

Radio-ul? Cu mult timp in urma, acesta reprezenta o sursa importanta de stiri si informatii. De la liberalizare si consolidare, sute de statii comerciale au renuntat la stiri. Audienta posturilor exclusiv de stiri a ramas constanta. Totusi, acest segment pare a se afla in pragul unor schimbari uriase pe fondul aparitiei de noi tehnologii-radio prin satelit, podcasting etc.

Revistele? Si acestea pierd teren din punctul de vedere al atentiei acordate de americani. Aceasta industrie se numara, din multe puncte de vedere, printre cele mai putin sanatoase segmente din punct de vedere economic din media. In 2004, au existat cu aproape o treime mai putine titluri publicate decat in 1999, conform National Directory of Magazines.

Cel mai interesant si complicat caz este cel al Internetului. Numai 2% din persoanele intervievate anul trecut au spus ca Internetul este singura lor sursa de informare. Numai putine site-uri web de stiri reusesc sa se mentina. Nu se poate spune ca Internetul nu ar putea ajunge intr-o zi sa domine segmentul de stiri, insa este greu de anticipat cum se va produce acest lucru.

Cateva aspecte legate de schimbarile suferite de peisajul media par pur si simplu exagerate, sau poate prezentate in mod eronat. Unul este legat de faptul ca tinerii nu citesc ziare. Acest lucru este adevarat, insa un studiu realizat de Pew arata ca tinerii nu sunt de fapt foarte interesati de stiri, din orice sursa ar proveni acestea, electronica sau printata. Timpul pe care adultii sub 30 de ani il petrec ascultand sau citind stiri a scazut cu aproximativ 16% in ultimul deceniu. Aparitia stirilor online nu a schimbat situatia.

Principala temere a industriei ziarelor este legata de faptul ca tinerii din ziua de astazi nu vor deveni urmatoarea generatie de cititori. Temerea este una rezonabila, insa faptul ca tinerii sunt mai putin interesati de stiri ar trebui sa reprezinte o problema a organizatiilor de stiri de toate tipurile. Ziarele ar trebui sa fie pregatite sa ofere pachete complete de stiri prin intermediul oricarui sistem dorit de cititori.

Iata cateva avantaje de ordin competitiv de care ziarele se bucura (inca):

@ Statut de monopol. In urma celor peste o suta de ani de competitie, majoritatea oraselor americane au ramas cu un singur ziar. Acesta este, de departe, cel mai mare avantaj al unui ziar si sursa de profit chiar si a celui mai comun cotidian.

@ Putere de colectare a stirilor. Ziarele locale au inca cele mai mari staff-uri, iar aceasta le permite sa produca cea mai vasta gama de stiri si features.

@ Caracter local. Oamenii vor dori intotdeauna sa gaseasca informatii despre scolile, companiile, impozitele de pe plan local. Nici o organizatie de stiri nu este mai bine dotata pentru a oferi astfel de informatii decat un ziar.

@ Cei mai buni clienti. Ziarele isi devanseaza in mod tipic competitorii directi atat prin numarul de clienti (cititori), cat si prin calitate. Chiar si pe fondul unui tiraj in scadere, acest avantaj ramane relativ stabil. Pe masura ce advertiserii traditionali ai ziarelor, companii aeriene, banci, retaileri, dealeri auto, sufera propriile transformari, publicitatea prin intermediul ziarelor ramane una dintre cele mai eficiente metode de a capta atentia unui numar relativ ridicat de persoane educate, cu venituri mari.

@ O atentie sporita. Ziarele nu mai joaca rolul central pe care obisnuiau sa-l joace in vietile oamenilor, insa acestea sunt departe de a fi devenit irelevante. Cu exceptia stirilor transmise de televiziunile locale, nici o alta sursa de stiri nu ajunge la atatia oameni intr-o zi.

@ Recunoasterea numelui de marca. Ziarele, mici si mari, au cheltuit milioane de dolari de-a lungul anilor pentru a reaminti oamenilor cu ce se ocupa. Aceasta a creat un rezervor vast de bunavointa fata de ziare, reprezentand un avantaj strategic major.

2 Rentabilitate istorica. Datorita tuturor avantajelor enumerate mai sus, ziarele se bucura de marje ale profitului neegalate nu numai de majoritatea altor mijloace de transmitere de stiri, ci si de majoritatea altor industrii. In intreaga industrie, ziarele au realizat un profit de aproximativ 23 de centi pentru fiecare dolar, anul trecut, conform analistului Lauren Rich Fine din cadrul Merrill Lynch. Veniturile si profiturile ziarelor cresc in ciuda scaderii numarului de cititori. Aceasta se intampla probabil pentru ca ziarele majoreaza preturile in timp ce isi mentin scazute cheltuielile legate de investitiile pe termen lung.

Bineinteles, aceasta rentabilitate ridicata a industriei ziarelor este una cu doua taisuri. Astfel, managerii trebuie sa mentina marjele respective pentru a satisface cererile pe termen scurt ale detinatorilor de actiuni. Unele companii sunt obligate sa-si restranga angajarile, volumul de stiri, acest lucru creand un cerc vicios: pe masura ce volumul de stiri se micsoreaza in lupta pentru obtinerea de profituri mai mari, numarul de cititori scade, fiind pusa in acest fel in pericol baza unor profituri mai mari.

"Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem este ''Care este profitul potrivit pentru un ziar?''. Daca am fi mers la o intrunire a editorilor unui ziar in 1975 si

le-am fi spus ca ziarul lor poate obtine profituri de 15%, acestia ar fi fost extrem de incantati. Acum, standardul este de 20%, 30%. De ce? Pur si simplu pentru ca acest lucru este posibil", comenteaza Robert G. Kaiser, Associate Editor al Washington Post.

In cazul ziarelor, o reinvestire inteleapta a profiturilor obtinute poate face ca ziua despre care vorbeste Philip Meyer sa fie evitata. Cu siguranta, multe companii de ziare nu stau cu mainile in san. Acestea

si-au consolidat ofertele web si si-au extins prezenta pe Internet prin achizitionarea unor site-uri independente. Cea mai "fierbinte" piata individuala de publishing este probabil in prezent cea pe care se da lupta pentru tinerii cititori. In Dallas, de exemplu, The Morning Star a creat Quick, un ziar gratuit, usor de citit. In Chicago, atat Tribune, cat si Sun-Times au creat publicatii similare.

In ultima instanta, unii observatori din cadrul acestei industrii cred ca ziarele va trebui sa regandeasca o mare parte a masurilor luate in scopul de a supravietui. Un raport oficial publicat recent de Newspaper Association of America sugereaza, printre altele, publicarea unor editii mai restranse in unele zile ale saptamanii si perceperea unor taxe mai mari legate de abonamente pentru compensarea pierderilor din publicitate. Kaiser spune insa ca lucrurile sunt mult mai simple: investitii mai mari in redactii.

Premisa celei mai recente carti semnate de Meyer este ca jurnalismul de inalta calitate, caracterizat de acuratete, claritate si profunzime, are o puternica legatura cu succesul de piata. Totusi, acesta se teme ca este posibil ca si acest lucru sa nu mai fie de ajuns pentru a salva ziarele.

Totusi, greseala pe care o fac cei care sunt de aceeasi parere cu Meyer este faptul ca acestia cred ca tendintele continua in aceeasi directie la nesfarsit.

Merita reamintit faptul ca noile mijloace de comunicare le elimina pe cele vechi foarte rar, cele din urma pur si simplu adaptandu-se. Astfel, filmele nu au eliminat romanele, si nici televiziunea filmele sau radioul.

catalina.apostoiu@zf.ro

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri: 4.7627
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri: 4.3164
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri: 5.5297
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: 4.3386