„Cred că în ultimii trei, patru-ani în industria IT globală şi românească s-a atins un punct de inflexiune majoră care nu s-a atins de o decadă-două. Există o revoluţie în modul în care accesăm şi dezvoltăm industria de calcul, cloud computing şi o alta privind zona în care interacţionăm. Acest punct de inflexiune schimbă radical industria şi regulile jocului.
Oportunităţile pe care le are în acest moment România vizează zona de start-up. Este o perioadă mai bună, mai potrivită ca niciodată pentru zona de start-up”, a declarat Ciprian Jichici, antreprenor, arhitect soluţii cloud Microsoft Regional Director, România.
Dificultatea cu care se confruntă însă România în ceea ce priveşte dezvoltarea mediului antreprenorial este educaţia în această direcţie.
„Problema în România este educaţia antreprenorială. Studenţii nu au nici măcar o jumătate de oră în curriculă. A doua provocare este conceptul de programator. Programatorul nu mai este ce era acum cinci, zece ani de zile. Abordarea nişată de specializare pe o singură tehnologie sau limbaj de programare este atacată de schimbările din industrie”, a completat el.
Sistemul educaţional nu ţine pasul cu dezvoltarea tehnologiei şi cu cerinţele mediului de business, ceea ce încetineşte ritmul de creştere în domeniu.
„Politehnica a înfiinţat o facultate de antreprenoriat abia din 2010, ceea ce arată ruptura dintre mediul de business şi învăţământ”, a menţionat Cristian Popescu, country manager în cadrul SAP România, subsidiara locală a producătorului german de soluţii software de business.
România este în prezent în topul preferinţălor giganţilor IT, precum şi a multinaţionalelor în ceea ce priveşte înfiinţarea de centre de dezvoltare software şi servicii IT, datorită competenţelor ridicate ale românilor în domeniul tehologic, precum şi abilităţilor lingvistice, mediul antreprenorial neavând deocamdată aceeaşi forţă şi resurse pentru dezvoltare.
Cu toate acestea, în ultimii ani pe plan local s-au înfiinţat tot mai multe start-up-uri, mai ales în domeniul hi-tech datorită noilor soluţii şi tehnologii IT, care le dau posibilitatea tinerilor antreprenori de a-şi începe un business cu resurse minime.
„Cred că România are o şansă foarte mare în următorii cinci ani pe zona de antreprenoriat. Azi, în laptopul oricărui student se află următorul Facebook sau Twitter. Sunt schimbări fundamentale prin care trece industria, care le permit companiilor mici să se lupte de la egal la egal cu companii mari”, a punctat Jichici.
În cadrul procesului de digitalizare, companiile mari adoptă la rândul lor soluţiile cloud, care le permit să-şi eficientizeze costurile şi să se adapteze mai rapid la schimbările din piaţa în care activează pentru a-şi menţine competitivitatea.
„În sectorul privat observăm o creştere deosebită, dată în special de adopţia tehnologiilor de cloud. Companiile mari au învăţat să se comporte antreprenorial pentru a ţine pasul cu digitalizarea. În cursa cu digitalizarea nu mai există urmăritori. Vedem din ce în ce mai mult companii mari care încearcă mai proiecte multe, de mici dimensiuni, şi folosesc resurse într-un mod antreprenorial. Cred că evoluţia din sectorul privat va fi împinsă de adopţia de cloud”, a precizat Popescu.
ioana.nita@zf.ro
Ce au declarat invitaţii prezenţi la eveniment
Delia Popescu,
ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale:
- Vrem ca deducerile fiscale aplicate programatorilor să se aplice inclusiv la start-up-uri şi să lărgim paleta de persoane care vor beneficia de deduceri. Momentan se aplică doar celor cu diplomă de facultate, vrem să fie extinsă şi la cei care au doar studii liceale.
- Suntem captivii propriului nostru sistem. Am avut de-a lungul timpului miniştri care nu au înţeles administraţia publică, nu îşi înţelegeau domeniul.
- Trebuie să ne reorganizăm ca stat şi să înţelegem că investiţia în IT&C şi în administraţia publică nu este o cheltuială a statului român, ci o investiţie pentru viitor. Avem nevoie de o lege a salarizării care, cel puţin pe IT&C, să ofere o salarizare relativ apropiată de ceea ce se întâmplă în sectorul privat.
- La administraţia publică avem foarte puţine persoane specializate, iar salariile nu sunt atractive. Suntem în situaţia în care, deşi vrem să facem sisteme informatice, nu avem cu cine. Este un exod de talente în străinătate.
- Fiecare primar îşi stabileşte un număr de documente pe care le doreşte când cineva face o solicitare de aviz de construcţie. Dacă mergem la Bucureşti o să găsim anumite documente solicitate, la Constanţa cer alte documente fix pentru aceeaşi problemă.
- Trebuie să schimbăm mentalitatea. Autorităţile care fac bugetele pentru investiţii trebuie să îşi pună în buget şi cheltuielile pentru mentenanţă.
- Vom ajunge în situaţia în care firmele din afară care vor veni în România fie nu vor avea resursă umană, fie vor fi costuri egale cu cele din alte părţi, iar atunci se vor reloca.
Sorin Mîndruţescu,
country manager Oracle România,
PaaS leader Oracle România & Central and Eastern Europe
- România poate ajunge un hub pentru atragerea forţei de muncă de pe alte pieţe. În România sunt 120.000 de specialişti IT&C, avem mai mulţi ingineri pe cap de locuitor decât SUA, China sau Rusia.
- Arhitectura de sisteme publice din România ar trebui îmbunătăţită. Una dintre marile probleme ale sistemului administraţiei centrale din România este aceea a insularizării.
- În Oracle România se vorbesc 27 de limbi străine şi sunt 39 de naţionalităţi. Vedem deficit pe limbi străine, germana de exemplu. Spre exemplu, să găseşti un IT-ist bun care să vorbească greaca e greu.
- Românii au capacităţi antreprenoriale, native. Dar pentru a le pune în valoaree în primul rând trebuie să îl provoci pe copil, iar apoi trebuie să îi dai o structură, de context în care să evolueze. În sistemul de stat este o ignoranţă în educaţie în privinţa dezvoltării spiritului antreprenorial.
- Trendul zilei de astăzi este cloudul, alături de tot ce înseamnă partea de social. Nu este vorba despre doar o tehnologie, este vorba despre un lanţ de valori care se schimbă în mod fundamental.
- Dincolo de interfeţe, caiete de sarcini şi competenţe, trebuie să existe o discuţie între stat şi companii, chiar de la un nivel de bază, alături de nişte avocaţi poate, în care să fie explicat conceptul de licenţiere, printre altele
Marius Vasile,
IT business development manager consumer Electronics&IT Samsung România
- Oamenii încă văd un concept general asupra digitalizării. Este rolul companiilor mari, împreună cu parteneriate locale, să educe tot mai mult consumatorul pentru a merge într-o direcţie constructivă.
- Începe să se simtă o concretizare a Internet of Things, în special în zona de smart home şi în hoteluri.
- Toţi mai mulţi hotelieri duc un efort de a se alinia standardelor existente în domeniu. Acel obicei pe care consumatorul final îl are de acasă trebuie păstrat, chiar amplificat. Televizorul din camera de hotel devine un hotspot în două moduri: wi-fi, dar şi să ai acces la toate resursele ce te înconjoară într-o cameră de hotel: luminile, draperiile, aerul condiţionat etc. Hotelurile pot seta acest mediu de a întâmpina consumatorul potrivit propriilor preferinţe, învaţă din comportamentul utilizatorului din celelalte vizite.
- Centrele comerciale devin tot mai prezente în România şi Europa. Am reuşit să construim un ecosistem în care să atragem parteneri locali care vin să completeze interacţiunea digitală dintre client şi consumator. Dacă un centru comercial are o infrastructură de Wi-Fi, trebuie văzut cum se poate analiza traficul şi datele pe care le primeşte de la consumatori.
- În momentul de faţă, ca soluţii accesibile tuturor clienţilor din România, vedem device-uri smart: televizorul, frigiderul, maşina de spălat, care pot fi folosite alături de aplicaţii şi se pot vedea toate benficiile conectivităţii
Ciprian Paşca,
country manager Zoniz România
- Inovaţia la nivel local trebuie să fie mai mult stimulată, trebuie să avem o competiţie reală, să avem creativitate şi să identificăm soluţii. Dacă facem o compariţie între viteza de creştere a soluţiilor software din România şi cea din afară, este incomparabil. Sunt două probleme: lipsa de finanţare şi dificultatea de a convinge clienţii să aloce bugete mari şi să-şi asume proiecte.
- Cel mai important segment este cel de B2B. Clienţii urmăresc în primul rând să eficientizeze costurile şi să facă mai mulţi bani.
- În privinţa consumatorului final vedem o dorinţă în această zonă de digitalizare, de la smart lock până la frigidere conectate la Internet.
- Anul viitor va fi unul de creştere accelerată. Avem un proiect pilot deja pentru primele 10 oraşe ca număr de locuitori. Dacă rezultatele vor fi bune, suntem în negocieri pentru a intra în alte pieţe.
- Dacă un client se conectează la Wi-Fi gratuit într-un mall, spre exemplu Coresi din Braşov, poate primi un mesaj, pe baza preferinţelor sale, că urmează un film de care ar fi interesat. Dacă clientul alege să dea un share pe Facebook sau un check-in, îşi dă singur aprobarea pentru a i se folosi datele. Din perspectiva clientului este o experienţă interesantă, pentru că află cine este în mall şi cum îi poate personaliza experienţa.
Dominik Wojcik,
sales manager CEE Parrot
- România este o piaţă închisă pentru noua tehnologie a dronelor, din cauza problemelor legislative. Vânzătorii nu sunt foarte încântaţi să înceapă să vândă, pentru că trebuie pe urmă să completeze toate acele cereri şi acte cerute de stat.
- Când vorbim de drone, avem două directive: dronele militare şi „jucăriile” sau echipamentele foto. Vedem că tehnologia high-tech din domeniul militar a început să intre în viaţa cotidiană.
- Pentru agricultură, am implementat deja o soluţie pe care o folosim pentru analizarea câmpurilor. Avem platforme speciale de programare, unde putem analiza datele şi putem obţine informaţii. Dronele încep să fie folosite din ce în ce mai diferit.
- Parrot a decis să folosească o platformă de dezvoltare deschisă pentru toate produsele. Programatorii se pot conecta şi pot programa dronele. Ei ne arată ce ar putea fi următorul pas pentru drone, pentru că se programează dansuri pe cer sau funcţii precum follow me.
- Oamenii încep să vadă posibilităţile acestei tehnologii. Mesajul meu pentru autorităţi: permiteţi consumatorului final să lucreze cu drona. Dacă eu sunt proprietarul pământului şi este drona mea, ar trebui să pot să o folosesc. Toată lumea trebuie totuşi să aibă asigurare pentru drone.
Dan Mărculescu,
managing director Fullscreen Digital
- Primul aspect legat de business şi investiţii în general ţine de digital din perspectiva de optimizare a costurilor. În momentul acesta bugetele de media sunt consumate la un volum foarte mare. Al doilea aspect ţine de principiul că inovaţia creează valoare şi diferenţiator competitiv. Inovaţia pe termen mediu şi lung atrage şi creează afinitate şi relevantă a brandului pe piaţa respectivă.
- Vom lansa prima aplicaţie de tractare auto automatizată, iar tractatorul şi şoferul vor şti cine eşti şi unde eşti, ce problemă ai. Vor veni pregătiţi pentru intervenţie şi, dacă eşti şi asigurat Casco, va veni pregătit cu o maşină de înlocuire, iar clientul se vei duce la destinaţie şi te vei întâlni în câteva săptămâni cu reprezentanţii service-ului şi cu maşina reparată.
- Marketingul finanţează şi activează în România foarte multe proiecte de inovare, nu neapărat de infrasctructură. Dronele pot să asiste la nivel de flux de date, de conţinut, de transmitere de mesaje în zonele neacoperite.
- Investim într-o tehnologie care să adreseze problema parcărilor în subteran. Tehnologia este similară cu cea GPS, funcţionează fără infrastructură. Este nevoie de resurse specializate, academice şi practice. Aplicabilitatea va fi că vom ajuta conducătorii auto să identifice un loc de parcare în subteran.
Cristian Popescu,
managing director SAP România
- România încă nu produce suficienţi IT-işti, din estimările noastre aproximativ 7.000 de absolvenţi anual. Totuşi, suntem ţara cu cea mai mare rată de specialişti în IT vorbitori de engleză.
- Mi-aş dori să stăm la coadă pentru diplomele de la facultăţi: studentul să stea la coadă să primească diploma, iar companiile să stea la coadă să angajeze acel absolvent. Aşa cum industria face coadă pentru absolvenţii unor universităţi din străinătate, mi-aş dori să avem 2-3 facultăţi în România pe ai căror absolvenţi să ne batem.
- Cred că este momentul ca statul român să pornească iniţiativele din domeniul IT, trebuie făcute investiţii coordonat, centralizat, urmărind beneficiile pentru cetăţean.
- Companiile mari au învăţat să se comporte antreprenorial pentru a ţine pasul cu digitalizarea. Vedem din ce în ce mai mult companii mari care încearcă multe proiecte, de mici dimensiuni, şi folosesc resursele într-un mod antreprenorial. Cred că evoluţia din sectorul privat va fi împinsă de adopţia de cloud.
- Pentru ca lucrurile să meargă, totul trebuie să pornească de la strategie. Sectorul public ar trebui să se echipeze cu competenţa necesară.
- Politehnica are o facultate de antreprenoriat abia din 2010, asta arată ruptura dintre mediul de business şi învăţământ.
Ciprian Jichici,
cloud architect, entrepreneur & Microsoft regional director în Timişoara
- Cred că în ultimii 3-4 ani în industria IT globală şi românească s-a atins un punct de inflexiune majoră. Există o revoluţie în modul în care accesăm şi dezvoltăm industria de calcul, cloud computing şi o alta privind zona în care interacţionăm.
- Este o perioada mai bună ca niciodată pentru zona de start-up din România. Problema este educaţia antreprenorială. Studenţii nu au nici măcar o jumătate de oră în curriculă. A doua provocare este conceptul de programator. Programatorul nu mai este ce era acum cinci, zece ani. Abordarea nişată de specializare pe o singură tehnologie sau limbaj de programare este atacată de schimbările din industrie.
- Sistemul educaţional românesc produce un tip „vechi“ de programator, care este pregătit pentru provocările actuale ale industriei într-o proporţie de 15 - 20%, dar e 0% pregătit pentru provocările industriei de mâine.
- Cred ca România are o şansă foarte mare în următorii cinci ani pe zona de antreprenoriat. Azi, în laptopul oricărui student se află următorul Facebook. Schimbările fundamentale prin care trece industria permit unei companii mici să se lupte de la egal la egal cu companiile mari. Barierele de intrare a altor companii către România au scăzut considerabil.
Adrian Roman,
director Endava
- Sistemul de educaţie din România nu ne ajută să ne creăm resursele de care avem nevoie la nivel global, dar suntem optimişti în ceea ce priveşte România. Companiile investesc în resursa umană pentru că aici există potenţial nativ, cu care poţi să lucrezi. Pierdem mult pentru că multe talente native trec pe lângă sistemul de educaţie.
- Noi am avut o creştere accelerată pe o perioadă lungă de timp. Există potenţial pe piaţa din România. Încercăm să menţinem un nivel de creştere de aproximativ 25% pe an.
- Nu avem o experienţă de a lucra cu instituţiile statului român. Competenţele există, este nevoie şi de un pas înainte din partea autorităţilor româneşti şi un pic de coerenţă.
- Există mereu opţiunea ca Endava să meargă şi în alte oraşe. Dar chiar dacă rămânem în Bucureşti şi Cluj, reuşim să atragem personal şi să creştem.
Carmen Adamescu,
partener, EY – leading IT Advisory Practice & IT Risk Assurance
- Trebuie să ne uităm unde mergem în viitor, pentru că sistemul educaţional nu oferă specialişti în domeniul IT pe măsura cererii. În momentul de faţă este clar că există un deficit, nu numai ca număr, dar şi din punctul de vedere al calităţii absolvenţilor din domeniul IT, fie cibernetică, fie poliehnică.
- Ne aşteptăm ca universităţile să adapteze curicula pieţei. Ne aşteptăm ca educaţia în România să ţină pasul educaţiei la nivel global, adică mai orientată către practică, inovaţie şi cerere, nu către cunoştinţele profesorilor.
- Trebuie să privim în viitor şi să răspundem cererii care va veni peste şase luni, peste un an.
- În viitorul apropiat, dacă ceva nu este digital, nu există, nu poate fi controlat. Ce vedem noi în business în zona privată este că partenerii noştri de afaceri sunt din ce în ce mai interesaţi de rezultatul proiectelor IT, măsoară indicatorii de performanţă.
- Nu numărul de dezvoltatori într-o anumită tehnologie face diferenţa, ci valoarea adăugată pe care aceştia o oferă pieţei.
Cătălina Dodu,
country manager Atos IT Solutions and Services
- Vrem să angajăm în jur de 750 de oameni în România anul viitor. Am deschis anul acesta în România o nouă divizie de cyber-security şi am pus pe harta noastră România ca un furnizor de servicii în această zonă.
- Nu avem suficiente resurse, suntem mulţi jucători, toţi vrem să creştem, sunt dificultăţi de a găsi persoanele potrivite, dar există potenţial.
- Locaţia principală pentru noi este Timişoara, dar angajăm şi în Bucureşti, Braşov şi Iaşi.
- Tinerii nu învaţă nimic din şcoală în ceea ce priveşte antreprenoriatul. Încep să înveţe la 20 de ani când ajung în corporaţii. Din fericire, românii sunt antreprenori nativi.
