Cu circa 390 de kilometri funcţionali în prezent, România continuă să se afle la coada clasamentului regional, ţări precum Polonia sau Ungaria depăşind deja 1.000 de kilometri fiecare.
"Nu cred că trebuie să fii ministru ca să sesizezi presiunea aceasta (presiunea din partea românilor cu privire la construcţia de autostrăzi - n. red.). Mai mult decât atât, e vorba de o aşteptare publică justificată din partea oricărui român. Cu toţii ne dorim ca România să aibă autostrăzi. Cu toţii ne dorim să călătorim pe o autostradă în România aşa cum o facem în multe alte state membre ale UE, care au programe de autostrăzi în stadii avansate", spunea săptămâna trecută Alexandru Nazare, ministrul transporturilor, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.
Dacă promisiunile şi strategia actuală a Ministerului Transporturilor vor fi respectate, în următorii ani România ar urma să inaugureze anual peste 100 de kilometri de autostrăzi. Pentru 2012 sunt programaţi 128 de kilometri de noi autostrăzi, la care se vor adăuga alţi circa 20 de kilometri din tronsonul Cernavodă-Medgidia - care vor fi deschişi însă doar pe câte o singură bandă pe sens -, potrivit informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şI Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Cea mai aşteptată autostradă de anul acesta este Bucureşti-Ploieşti, alternativă la DN 1, cel mai circulat drum din România.
Cei 61,5 kilometri ce leagă cele două oraşe ar urma să fie gata în două etape: aproape 55 de kilometri vor fi livraţi în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce primii 6,5 kilometri, ce pornesc din Capitală, au ca termen de finalizare luna octombrie.
Tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, ce face parte din această autostradă, a fost în urmă cu un an în mijlocul unui adevărat scandal, după ce fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a ameninţat firmele constructoare, Spedition UMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading '98 (Dan Beşciu şI Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu), că va rezilia contractul.
Motivul era faptul că firmele controlate de cei trei regi ai asfaltului au cerut suplimentarea contractului cu 47%, echivalentul a circa 100 de milioane de euro, şi au părăsit timp de 16 luni lucrările pe un sector de aproape doi kilometri din cei 42,5 ai tronsonului. Ulterior, constructorii au renunţat la pretenţiile financiare şi s-au angajat să finalizeze tronsonul până la finalul anului 2011, lucru care însă nu s-a întâmplat. Acum se vorbeşte despre inaugurarea acestei autostrăzi în mai sau în iunie.
O altă autostradă care este aşteptată cu sufletul la gură este autostrada Soarelui, care ar trebui să fie finalizată în iulie (mai puţin un tronson de circa 20 de kilometri între Cernavodă şI Medgidia ce ar urma să fie finalizat anul acesta doar pe câte o bandă pe fiecare sens de mers).Nici autostrada Soarelui nu a scăpat de rezilieri anul trecut, în contextul în care lucrările se mişcau destul de lent.
Astfel, Ministerul Transporturilor a reziliat în primăvara lui 2011 contractul de construcţie a tronsonului Cernavodă-Medgidia, la care lucrau francezii de la Colas, după un război al declaraţiilor ce a durat săptămâni bune şi în care cele două părţi s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale. În toamna anului trecut contractul a fost din nou atribuit, de această dată nemţilor de la Max Boegl şi italienilor de la Astaldi, care s-au angajat anul acesta să deschidă circulaţia pe Cernavodă-Medgidia la o câte o bandă pe sens. Celelalte două tronsoane Medgidia-Constanţa şi centura Constanţei, cu o lungime cumulată de circa 53 de kilometri, ar urma să fie finalizate complet în iulie, după ce anul trecut au fost deschişi traficului circa 23 de kilometri.
Tot în 2012 Ministerul Transporturilor, prin CNADNR, ar urma să taie panglici pe câte 18 kilometri din autostrada Transilvania, respectiv autostrada Deva-Orăştie.
Dacă în cazul autostrăzii Transilvania lucrările abia au reînceput de câteva luni, inaugurarea tronsonului de 18 kilometri din autostrada Deva-Orăştie pe ruta Spinuş-Biharia, dacă se va întâmpla, va fi o premieră pe piaţa locală, fiind finalizată cu câteva luni înainte de termenul contractual, aprilie 2013.
Dacă anul trecut CNADNR a lansat licitaţii ce au depăşit un miliard de euro pentru construcţia de autostrăzi, nici anul acesta instituţia nu s-a lăsat mai prejos, având în vedere că până la finalul lui 2013 Ministerul Transporturilor are la dispoziţie pentru rutier, feroviar, aerian sau naval peste 4,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
Astfel, CNADNR a lansat în urmă cu o săptămână patru licitaţii în valoare cumulată de circa 870 de milioane de euro) pentru construcţia a peste 97 de kilometri de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean. Astfel, CNADNR a scos la licitaţie tronsonul Dumbrava-Ilia (care face parte din autostrada Lugoj-Deva), lotul 2, cu o lungime de 28,6 kilometri, valoarea estimată a contractului fiind de 251 milioane de euro, dar şi tronsonul Dumbrava-Ilia, lotul 3, cu o lungime de 21,1 kilometri, valoarea estimată fiind de 234 milioane de euro. La licitaţie a fost scos şi lotul al patrulea al sectorului Dumbrava-Ilia, cu o lungime de 22,1 kilometri, valoarea estimată a contractului fiind de 244 milioane de euro.
CNADNR a lansat licitaţia şi pentru lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri şi cu o valoare de 142 milioane de euro.
Acest ultim tronson a mai fost atribuit anul trecut consorţiului italian Tirrena Scavi-Societa per Condotte d'Acqua-Cossi Construzioni, dar rezultatul licitaţiei a fost contestat de consorţiul condus de firma românească Tehnologica Radion, controlată de Theodor Berna.
Autostrăzile scoase la licitaţie acum, ca de altfel şi cele atribuite anul trecut, vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile, dar şi din bani de la bugetul de stat.
La începutul anului, CNADNR a mai lansat o licitaţie de 73-80 de milioane de euro pentru construcţia a 8,7 kilometri din autostrada Transilvania, pe ruta Gilău-Nădăşelu. Va fi primul tronson din autostrada Transilvania la care Bechtel nu va mai lucra, iar finanţarea lucrărilor va fi realizată din fonduri de la bugetul de stat.
La capitolul drumuri naţionale, CNADNR estimează că va efectua anul acesta recepţia pe aproape 330 de kilometri. Cel mai lung, dar şi cel mai scump drum naţional a cărui reabilitare va fi finalizată în 2012 este DN 79 Arad-Oradea, pe o distanţă de 104 kilometri, al cărui contract se ridică la peste 100 de milioane de euro.
Ce e drept, 2012 este an electoral, astfel că într-o oarecare măsură este normal ca şi realizările la capitolul drumuri să fie mai vizibile, cu atât mai mult cu cât infrastructura slab dezvoltată continuă să fie un subiect intens discutat, în special de către investitorii străini interesaţi să vină în România.
Şi la capitolul poduri am putea avea parte de câteva surprize anul acesta, în contextul în care în 2012 ar trebui inaugurat al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, care face legătura între localităţile Calafat şi Vidin.
Podul Dunăre 2, aşa cum mai este cunoscut, ar urma să fie gata până la finalul anului, după ce bulgarii au acceptat recent să suplimenteze cu 25,7 milioane de euro costul construcţiei, potrivit agenţiei bulgare de ştiri Novinite.
România şi-a finalizat partea care îi revenea, în valoare de circa 48 de milioane de euro, în timp ce bulgarii încă mai au de lucru, costul iniţial al lucrărilor executate de ei fiind de peste 225 de milioane de euro.
Dacă România are de construit pentru infrastructura de acces pe pod cinci kilometri de cale ferată, plus o staţie terminală pentru controlul comun al traficului şi taxare, bulgarii au de realizat podul feroviar şi rutier cu patru benzi, cu o lungime de circa doi kilometri, un terminal feroviar nou pentru mărfuri, şapte kilometri de cale ferată nouă şi patru noduri rutiere noi.
Tot în 2012 va fi finalizată reabilitarea altor două poduri de peste Dunăre, cele de la Giurgeni, respectiv Agigea, valoarea investiţiilor ridicându-se la peste 16 milioane de euro. În condiţiile în care proiectele încep să mişte inclusiv pe zona de reabilitare a căii ferate, anul acesta ar putea fi un an cel puţin la fel de bun pentru infrastructură ca 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
