Mihăilescu urmează să devină oficial şeful trezoreriei Raiffeisen - una dintre cele mai puternice de pe piaţă - după ce va obţine şi autorizarea din partea BNR.
El are 15 ani de experienţă în activităţi de trezorerie, începându-şi cariera la fosta Banca Agricolă în domeniul arbitrajului pe piaţa valutară. A rămas în bancă şi după ce au venit austriecii de la Raiffeisen, iar în martie 2007 devenea arbitrajist-şef, pentru ca din iunie 2010 să fie numit director al direcţiei arbitraj din Raiffeisen Bank.
Acum avansează din nou, urmând să conducă divizia de trezorerie şi pieţe de capital. Un proiect important pe care îl preia Mihăilescu este lansarea programului de finanţare externă de tipul EMTN pentru care în primăvara anului trecut a fost aprobat un plafon de emisiune de 1,5 mld. euro pe o perioadă de doi ani.
Pe o piaţă în care mulţi bancheri şi-au schimbat de mai multe ori joburile în ultimii zece ani, Mihăilescu apare ca un exemplu de carieră construită cu răbdare, în care fidelitatea pentru o bancă este în cele din urmă răsplătită, chiar dacă CV-ul său nu este la fel de bogat ca al unora dintre omologi.
De altfel, politica Raiffeisen în domeniul resursele umane favorizează promovarea managerilor din interior, astfel că Mihăilescu era privit în mod firesc drept potenţial succesor al lui Sporiş înaintea altor opţiuni.
Divizia de trezorerie şi pieţe de capital funcţionează în subordinea americanului James Stewart, care a primit la începutul anului încă trei ani de mandat ca vicepreşedinte executiv al băncii. Austriecii au rămas fără trezorier după ce în urmă cu trei săptămâni Cristian Sporiş, 35 de ani, s-a hotărât să accepte propunerea ministrului finanţelor Bogdan Drăgoi de a prelua funcţia de secretar de stat responsabil cu Trezoreria statului.
El a pus astfel capăt unui deceniu de activitate în trezoreria Raiffeisen, optând pentru continuarea carierei în administraţia publică. În ultimii doi ani, ca urmare a schimbărilor de pe pieţele financiare, trezoreriile băncilor au avut contribuţii din ce în ce mai mici la profiturile anuale, după ce în trecut funcţionau ca adevărate maşini de făcut bani.
Misiunea trezorierilor de bănci devine din ce în ce mai complicată, în condiţiile în care instituţiile de credit sunt presate de băncile-mamă să se finanţeze prin eforturi proprii. BCR are deja un program funcţional de finanţare de tipul EMTN pe care l-ar putea folosi mai intens, în timp ce BRD şi Raiffeisen lucrează la proiecte similare care să le asigure un cadru flexibil de accesare a pieţelor externe şi locale. De asemenea, UniCredit a indicat la începutul anului că ia în calcul emiterea de obligaţiuni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
