Facilităţile menite să încurajeze producţia şi achiziţia deautovehicule electrice sunt prezentate în proiectul de Strategieprivind implementarea tehnologiilor neconvenţionale în transportulrutier-Vehiculul electric, obţinut de MEDIAFAX.
Documentul relevă intenţia Guvernului de a elabora şi pune înpractică măsuri de stimulare financiară pentru achiziţia devehicule electrice (precum acordarea unei "primă ecologice"),pentru încurajarea şi realizarea infrastructurii de încărcarenecesară exploatării vehiculelor electrice (acordarea unei primesau deducerea cheltuielilor din impozitul pe profit), precum şipentru dezvoltarea producţiei de vehicule electrice şi componenteîn România (prin scheme de ajutor se stat sau ajutor deminimis).
Vor fi elaborate şi puse în practică şi măsuri de atragere ainvestiţiilor străine directe pentru fabricarea automobilelorelectrice şi a componentelor acestora în România.
"Este importantă de asemenea sprijinirea fabricării pe plannaţional a autovehiculelor electrice şi a bateriilor pentruacestea, atât în ceea ce priveşte activitatea de cercetare îndomeniu, cât şi în ceea ce priveşte introducerea de mecanisme caresă asigure promovarea acestora în raport cu autovehiculeleclasice", se arată în document.
Pentru facilitarea introducerii autovehiculelor electrice înRomânia, printre altele, Guvernul va creşte cantitatea de energiedin surse regenerabile produsă în România, va dezvoltainfrastructura de încărcare a bateriilor pentru autovehiculeelectrice şi va elabora o strategie naţională privind reciclareabateriilor pentru autovehicule electrice.
"Odată cu intrarea pe piaţă a autovehiculelor electrice,consumatorii trebuie să poată să înceapă să le încarce, fiindnecesar să le fie puse la dispoziţie puncte de încărcare accesibilepublic, pentru a răspunde nevoii consumatorilor de a încărcabateriile. Pentru realizarea unei reţele adecvate de încărcare cuenergie electrică vor fi necesare investiţii semnificative şidefinirea standardelor privind siguranţa, interoperabilitatea şiplata", se spune în strategie.
Executivul ia în calcul şi faptul ca, în momentul în care nu maipot fi folosite la autovehicule din cauza reducerii capacităţii lorde stocare de energie, bateriile să fie folosite în alte scopuri,precum stocarea fixă de energie în gospodării, urmând astfel să fieanalizate modalităţi şi sisteme de "utilizare secundară".
Pentru aplicarea strategiei va fi creată Platforma Naţionalăpentru Vehiculul Electric (PNVE), organism în subordinea Guvernuluişi sprijinit de reprezentanţi ai industriei şi al mediuluiuniversitar cu preocupări în domeniu.
Sursa citată explică faptul că autovehiculele de acest tipfolosesc un motor electric şi sunt încărcate cu energie electricăînmagazinată în baterii sau în alte sisteme alternative de stocarede la bordul vehiculului. Maşinile pot fi autovehicule electrice cubaterii, care nu au altă sursă de putere decât energia electricăfurnizată de acestea, autovehicule electrice cu autonomie extinsă,care utilizează bateriile ca principală sursă de energie, darutilizează şi un motor cu ardere internă pentru extindereaautonomiei şi creşterea autonomiei de deplasare, precum şiautovehicule electrice hibride "plug-in", care utilizează bateriileca principală sursă de energie, dar pot funcţiona şi în regimhibrid, cu utilizarea unui motor cu ardere internă, inclusiv atuncicând bateriile sunt descărcate.
"Preţurile accesibile reprezintă un factor esenţial pentruintroducerea autovehiculelor electrice pe piaţă. Pentru a mări cotade piaţă a acestora, preţurile la nivelul consumatorilor vor trebuisă scadă semnificativ. O altă provocare importantă o reprezintăcrearea unor reţele accesibile de încărcare a bateriilor", se maiarată în document.
Ca şi avantaje sunt invocate eficienţa energetică (motoareleelectrice convertesc circa 75% din energia chimică generată debaterii în putere transmisă la roţile autovehiculului, în timp cemotoarele cu ardere internă convertesc numai aproximativ 20% dinenergia înmagazinată în carburantul convenţional), poluarea redusă,performanţe superioare (motoarele electrice permit o funcţionarefără zgomot şi mai uniformă şi necesită o întreţinere mai redusădecât motoarele cu ardere internă), autonomia de deplasare(autonomia autovehiculelor electrice este de 1-3 ori mai mică decâta autovehiculelor cu motoare cu ardere internă).
În document se vorbeşte însă şi de timpul de reîncărcare abateriilor (încărcarea completă a bateriilor poate dura 4-8 ore,chiar şi "încărcarea rapidă" până la 80% din capacitatea bateriilorpoate dura circa 30 minute), costul bateriilor ("pachetul" mai marede baterii este scump şi poate fi nevoie de înlocuirea sa o datăsau de mai multe ori pe durata de viaţă a unui autovehicul), precumşi de gabarit şi greutate ("pachetul" de baterii este greu şi ocupăun spaţiu semnificativ).
Autovehiculele exclusiv electrice par să fie opţiunea cea maipromiţătoare pentru utilizare urbană, ţinând cont de autonomiarelativ limitată asigurată de baterii şi de raportul potenţial maibun dintre costurile şi beneficiile realizării unei infrastructuride încărcare a vehiculelor, mai întâi în oraşe. Emisiile poluanteşi fonice mai reduse prezintă, de asemenea, mari beneficii sociale,inclusiv în materie de sănătate, în zonele urbane.
Aceste ultime probleme sunt prezentate cu menţiunea că, înprezent, sunt efectuate numeroase activităţi de cercetare pentruîmbunătăţirea tehnologiei bateriilor pentru creşterea autonomiei,reducerea greutăţii şi a costului, evoluţia acestor cercetăriurmând a influenţa în mod semnificativ viitorul autovehiculelorelectrice.
Conform documentului, autovehiculele electrice ar putea să fieîn continuare o piaţă "nişă" în viitorul apropiat, însă se prevedeo creştere a vânzărilor pe măsură ce tehnologia pentru baterii vaînregistra îmbunătăţiri. Unele studii arată o creştere a cotei depiaţă a vânzărilor de autovehicule noi de la 1% - 2% în 2020 la 11%- 30% în 2030. Pentru vehiculele hibride reîncărcabile, seestimează o cotă de 2% în 2020 şi de 5% până la 20% până în2030.
În prezent, persoanele fizice din statele dezvoltate ale UEcheltuiesc, conform documentului, aproximativ 13,5% din veniturilelor pe bunuri şi servicii relaţionate la transport. Într-oaproximare grosieră, cam jumătate din aceste cheltuieli suntdestinate operaţiunilor efectuate asupra mijloacelor personale detransport (de exemplu, alimentarea cu combustibil), iar cealaltăjumătate este destinată achiziţionării mijloacelor personale detransport (spre exemplu, un autoturism) şi achiziţionării deservicii de transport (spre exemplu, bilete de autobuz, de tren saude avion).
În acelaşi timp, se estimează că, în cazul transportului rutier,aproximativ 40% din totalul emisiilor de CO2 şi 70% din totalulemisiilor de alţi poluanţi se datorează traficului urban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
