Cei doi oficiali conduc practic programul de finanţare externă al României, susţinând în 2011 câte un roadshow de prezentare în Europa şi în SUA şi pregătindu-se să le reia anul acesta.
La Viena ei vor participa la conferinţa dedicată regiunii, pe care revista Euromoney o organizează la fiecare început de an. Acolo va fi organizat un panel dedicat României la care vor vorbi şi Tibor Pandi, directorul general al Citibank România, şi David Smart, şef pe fonduri suverane în biroul de la Londra al Franklin Templeton, administatorul Fondului Proprietatea.
Citibank face parte dintre cei 8 dealeri angajaţi de Ministerul Finanţelor pentru susţinerea programului de finanţare externă.
Drăgoi spune că România are nevoie de mai multă publicitate externă pentru a se putea diferenţia de ţări din regiune care au întârziat cu reformele şi a atrage astfel fonduri la costuri rezonabile.
La reuniunea de la Viena a bancherilor, analiştilor şi investitorilor vor fi prezente şi câteva companii de stat, cu precădere din sectorul energetic: Hidroelectrica, Translectrica şi Energonuclear.
Hidroelectrica are o miză specială în contactul cu potenţiali investitori având în vedere că anul acesta ar urma să se listeze la bursă.
Din băncile private ar putea participa Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank, Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, James Stewart, vicepreşedinte al Raiffeisen, Magdalena Manea, vicepreşedinte al RBS, şi Lucian Anghel, economistul-şef al BCR recent ales preşedinte al BVB.
De asemenea, ar putea fi reprezentată banca de stat Eximbank, alături de companii private precum Scandia Food şi Generali. Pe lângă viceguvernatorul Cristian Popa, BNR ar urma să fie reprezentată de Şerban Matei, directorul operaţiunilor de piaţă.
Vecinii se descurcă să strângă bani de pe piaţa internaţională
Cu toată situaţia tensionată din Europa, Slovacia a reuşit săptămâna aceasta să plaseze o emisiune de bonduri de 1 mld. euro pe cinci ani la un randament de 4,69% (cupon anual de 4,625%), cererea din partea investitorilor însumând 1,3 mld. euro.
Costul finanţării este semnificativ mai ridicat decât acum un an, însă operaţiunea a fost considerată o reuşită în contextul dat. Circa 10% din bani au venit dinAsia.
Slovacia, membră a zonei euro cu rating A +, are însă un CDS de circa 305 puncte de bază (3,05 puncte procentuale), cu aproape 150 de puncte mai scăzut decât cel al României.De asemenea, Polonia a vândut cu succes eurobonduri de 750 mil. euro scadente în 2017, la un randament de 4,12% (cupon de 3,75%) în condiţiile unei marje inferioare faţă de deschiderea iniţială a emisiunii.
Investitorii erau dispuşi să plaseze 1,3 mld. euro, ceea ce indică la fel ca în cazul Slovaciei o revenire a apetitului pentru Europa emergentă după ce piaţa îngheţase la sfârşitul lui 2011.Polonia are un CDS mai bun şi decât Slovacia, situat la circa 285 de puncte de bază.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
