În opinia lui, rata reală a dobânzii de politică monetară este foarte ridicată în prezent (2,75% - calculată folosind previziunea de inflaţie a BNR), iar creşterea economică estimată este sub potenţial.
De asemenea, Bucşa nu crede că BNR va decide şi o reducere a ratei RMO, deşi ar trebui.
În teorie, rolul rezervelor minime obligatorii este de a frâna temporar creditarea. Nu este cazul în România, unde cererea de credite din partea populaţiei a slăbit în ultimele luni, iar noile norme de restricţionare a creditelor de consum în valută contribuie la frânarea creditării.
"Rezervele minime măresc artificial costul resurselor atrase pe termen mai scurt de doi ani de băncile locale, resimţindu-se în costul final al creditelor. Acest cost de oportunitate era de aproximativ 0,7 puncte procentuale pentru lei şi 0,5 puncte procentuale pentru euro în noiembrie (conform datelor BNR)", spune Bucşa.
El adaugă că reducerea RMO la lei ar oferi băncilor resurse suplimentare în lei pe termen mai lung decât operaţiunile repo pe termen de o săptămână.
"Reducerea RMO la valută ar compensa parţial ieşirile de fonduri în valută vizibile în datele de balanţă de plăţi publicate de BNR", a mai spus Bucşa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
