"Sunt şi multe refinanţări pentru că unele bănci şi-au modificat apetitul la risc în criză, iar un client poate să nu regăsească dialogul pe care l-a avut în trecut cu banca. Clientul respectiv devine astfel mai deschis la ofertele concurenţei", a declarat Ciobănaşu.
El precizează totuşi că firmele apelează mai puţin la refinanţare decât clienţii individuali, unde acest fenomen a luat amploare în ultimul an şi jumătate odată cu eliminarea prin lege a comisioanelor de rambursare anticipată.
Agricultura, serviciile medicale şi industria alimentară au fost principalele direcţii în care au mers finanţările băncii anul trecut, Ciobănaşu remarcând că o mare parte din credite se dau pe termen mediu şi lung. Aceste credite pe perioade mai lungi sunt acordate de obicei pentru investiţii, în timp ce pentru cheltuieli curente firmele se împrumută pe termene mai mici de un an.
"Există o nevoie mare de co-finanţare a proiectelor europene şi, de asemenea, există nevoie de capital circulant."
Volumul creditelor rambursate de clienţi a fost la rândul său semnificativ, astfel că portofoliul total de credite corporate a rămas la aproximativ acelaşi nivel din decembrie 2010.
La sfârşitul lui 2010, soldul finanţărilor acordate de Carpatica persoanelor juridice depăşea pragul de 1 miliard de lei (230 mil. euro).
Creditele corporate reprezintă mai mult de 80% din portofoliul total al băncii, în condiţiile în care Carpatica a fost mult timp o bancă poziţionată exclusiv pe acest segment, iar abia din 2010 a venit cu o strategie de creştere a cotei de piaţă pe retail.
"Pe zona de retail am observat o creştere a portofoliului. Vrem să creştem ponderea retailului şi ne vom concentra în această direcţie", a mai spus Ciobănaşu.
Provizioanele au scăzut la jumătate
De altfel, Carpatica a început un proces radical de restructurare în 2010 pe fondul problemelor cu creditele neperformante, atunci întreaga conducere a băncii fiind schimbată.
Noua conducere a trecut la tăieri de costuri, inclusiv prin închiderea de sucursale, şi la revizuirea politicii de creditare. Ciobănaşu spune că această strategie dă roade acum.
"Creditele neperformante au scăzut semnificativ anul trecut, iar provizioanele sunt mult sub jumătate faţă de 2010. Toate creditele noi sunt mai performante pentru că am schimbat metodologia de creditare. Din păcate, nu am avut parte de surprize pozitive, iar clienţii care au intrat în default în 2010 nu au reluat plăţile."
Banca pierduse 155 milioane de lei (37 mil. euro) în 2010 după ce provizioanele au crescut de cinci ori, până la 210 milioane de lei (50 mil. euro).
Banca şi-a redus însă puternic pierderile pe parcursul anului trecut, iar după primele nouă luni rezultatul negativ era de circa 25 milioane de lei (6 mil. euro).
Ciobănaşu a fost adus la Carpatica odată cu schimbarea de management din 2010 după ce anterior a lucrat pentru Banca Transilvania, Bancpost şi Millennium Bank. Din poziţia de director general adjunct el coordonează activitatea băncii pe segmentul companiilor.
El afirmă că strategia băncii vizează anul acesta creşterea în continuare a finanţărilor acordate în agricultură, dar mai ales companiilor care produc pentru export sau care derulează proiecte cu fonduri europene.
"Moartea unor companii reprezintă oportunităţi pentru altele şi de aici apare nevoia de creditare."
Ţinta băncii sunt întreprinderile mici şi mijlocii
Segmentul ţintă al băncii sunt întreprinderile mici şi mijlocii având în vedere talia băncii, care se situa în septembrie anul trecut pe locul 27 în sistemul bancar, cu active de 2,9 miliarde de lei şi o cotă de piaţă de 0,8%.
"Apetitul nostru pentru expuneri mari este limitat. Strategic, noi nu dăm credite mai mari de 5 milioane de euro decât în cazuri excepţionale. Anul trecut, spre exemplu, am dat un singur credit mai mare pentru un spital privat dinIaşi", afirmă Ciobănaşu.
Banca a dat anul trecut circa 20 de credite prin programul "Mihail Kogălniceanu" pentru IMM-uri, reprezentând o cotă de 7% din totalul finanţărilor acordate prin acest program. Firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 50 mil. euro pot accesa linii de finanţare de maximum 125.000 de euro, iar 70% din dobândă este subvenţionată de stat.
Bancherii remarcă încă de anul trecut o revenire a cererii pentru finanţările acordate firmelor, în condiţiile în care şi economia a început să se dezgheţe. Soldul finanţărilor acordate de bănci companiilor a ajuns la 113 miliarde de lei (26 mld. euro) în luna decembrie, cu 11% peste nivelul din aceeaşi perioadă din 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
