Cu o investiţiede 80-100 de milioane de euro, centrul istoric al Capitalei arputea deveni şi o importantă atracţie turistică, însă intenţiile deconstruire a unui "al doilea Sibiu" se lovesc de mai multeobstacole, iar lipsa banilor nu e cel mai important dintreele.
Sibiul, care în 2007 a fost capitalăculturală europeană şi este în prezent unul dintre cele maiapreciate oraşe turistice din ţară, a avut nevoie de investiţii decirca 50 de milioane de euro pentru reabilitarea zoneiistorice.
În Bucureşti lucrurile s-au îmbunătăţit înultimii ani, afacerile s-au înmulţit "ca ciupercile după ploaie",ploaie care însă ar fi bine să nu te prindă pe o serie de străzidin centrul istoric, care amintesc de Paris, dar de cel din"Mizerabilii".
Un număr de 120 de baruri, restaurante şicafenele generează afaceri de 150 de milioane de euro pe an înpunctul zero al capitalei, aproximativ cât au fost în 2010vânzările totale din mallul Cotroceni Park din Bucureşti, iarperspectivele comerţului din zonă ar putea indica cel puţindublarea sumei, în condiţiile în care circa jumătate din clădirisunt încă nerenovate.
"Centrul vechi este un fenomen pozitiv,peste aşteptările jucătorilor din industria ospitalieră", afirmăDragoş Petrescu, proprietarul reţelei City Grill şi poate cel maiimportant jucător pe segmentul barurilor şi restaurantelor din zonaLipscani.
Zona Lipscani, cum este cunoscută pentrubucureşteni, sau "Pilotul A", în limbajul administrativ, a trecutprobabil prin mai multe etape de proiectare, reevaluare şitergiversare decât Autostrada Transilvania, însă la opt ani de lasemnarea acordului de împrumut între Primăria Capitalei şi BancaEuropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), primelerezultate se văd în cele câteva străzi refăcute, descărcatearheologic şi cu canalizare nouă.
Programul de renovare iniţiat în 2003 se vatermina în vara aceasta, după cum asigura primarul Sorin Oprescu laultima vizită pe şantierul de pe Lipscani.Ce se întâmplă însă de la nivelul străziiîn sus, în condiţiile în care în majoritatea zonelor este depreferat să nu ridici privirea spre pereţii imobilelor?
Clienţii a peste 80% din barurile din zonăriscă să se "trezească cu tavanul în cap" din senin sau să le cadăpe masa de la terasă unul dintre "îngerii de gips" care decoreazăbalcoanele clădirilor, avertiza recent arhitectul-şef al Sectorului3, Ştefan Dumitraşcu.
Schimbarea la faţă a clădirilor impune nudoar cosmetizări de faţadă, ci şi reconsolidări ale structurilor derezistenţă, lucrări care cer o listă de avize greu de ţinut minteşi perioade de aşteptare de până la un an şi jumătate, conformproprietarilor.
Centrul vechi al Bucureştiului se întindepe o suprafaţă de 57 de hectare, din care Pilotul A ocupă circa 15hectare. Un număr de 527 de clădiri - din care aproximativ o treimecondensate în zona Lipscani - sunt incluse în perimetrul delimitatde şase străzi mari: la nord de bulevardele Elisabeta şi Carol, laest de bulevardul Hristo Botev, la vest de Calea Victoriei, iar lasud de Splaiul Independenţei şi bulevardul CorneliuCoposu.
Jumătate din clădirile din centrul vechisunt construite înainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicateînainte de 1940. Costurile recondiţionării unor astfel de imobilemerg în acest caz până la mai bine de jumătate din valoarea deachiziţie.
"A fost un program de tip Sibiu pentrucentrul istoric al Capitalei în 2009, însă a venit criza şi nu amai fost urmărit din cauza lipsei de bani", spune GheorghePătraşcu, arhitectul- şef din cadrul PrimărieiCapitalei.
"Situaţia de pe Lipscani este mai dificilăînsă şi mai costisitoare.La Sibiu nu au fost nevoiţi să-şi facă griji din cauzacutremurelor, în schimb Bucureştiul este o zonă cu activitateseismică ridicată", spune oficialul.
Seceta de finanţare, dar şi trenarealucrărilor de reabilitare a străzilor care au înghiţit circa 40 demilioane de euro din bugetul primăriei în ultimul deceniu nu aulăsat loc pentru programe alternative de recondiţionare aclădirilor sau faţadelor. Singurele modificări au fost făcute deproprietari, după un proces de durată în obţinerea avizelor şiautorizaţiilor.
Un număr de până la 28 de avize, aprobărişi documente de atestare a plăţii anumitor taxe este necesar pentrudemararea lucrărilor de reabilitare în centrul istoric alCapitalei, obţinerea lor durând şi un an.
În ritmul şi cu mijloacele actuale,schimbarea la faţă a Bucureştiului vechi devine o chestiune deani.
"Bucureştiul ar avea nevoie de circa cinciani pentru ca centrul vechi să semene cu Sibiul", spune RaduMoldoveanu, un proprietar de clădiri din centrulistoric.
"Dincolo de lucrările efective deconstrucţie, sunt necesare mai multe avize succsesive, a cărorobţinere poate dura foarte mult, printre care certificatul deurbanism, studii istorice, aviz de la Ministerul Culturii, avize dela pompieri, ca în final să aştepţi obţinerea autorizaţiei deconstruire. Toate aceste acte se eliberează în câteva luni.Spre exemplu, eu am aşteptatpatru luni certificatul de urbanism pentru renovarea unui spaţiudin strada Şepcari", susţine Moldoveanu.
Cât o treime de mall
Omul de afaceri deţine în parteneriat cudoi cetăţeni olandezi mai multe clădiri în centrul istoric dinBucureşti.
Anul trecut a renovat o clădire de 1.500 demetri pătraţi de pe strada Covaci cu 700.000 de euro, iar anulacesta pregăteşte încă 600.000 de euro pentru renovarea uneiclădiri de aproape 1.100 de metri pătraţi pe care a cumpărat-o pestrada Gabroveni pentru 1,1 milioane de euro.
Preţul mediu de renovare se situează astfella circa 500 de euro pe metru pătrat, o cifră avansată demajoritatea proprietarilor de clădiri din centrul istoric. Conformdatelor furnizate de Direcţia de Urbanism din cadrul PrimărieiBucureşti, suprafaţa construită desfăşurată din toate clădirile dincentrul vechi este de 652.000 de metri pătraţi.
Zona Lipscani concentrează aproximativ otreime din această suprafaţă, respectiv ceva mai mult de 200.000 demetri pătraţi, din care circa 10% reprezintă suprafeţe renovate,conform estimărilor Business Construct. Alte spaţii ar trebuiscoase din ecuaţie în contul clădirilor emblemă din zonă, cum suntMuzeul de Istorie şi sediul BNR.
Devizul pentru restul clădirilor ar urcaastfel la 80-100 de milioane de euro, mai puţin de o treime dinbanii investiţi în construcţia celui mai scump mall construit înBucureşti, AFI Palace Cotroceni.
Refacerea clădirilor este pusă în plansecund pentru unii proprietarii din cauza lipseifondurilor.
Sergiu Bercea, administratorul unui imobildeţinut de Dragoş Ţânţăreanu, fiul celebrului om de afaceri,susţine că investiţiile în renovare vor mai aştepta.
"Piaţa imobiliară este în stagnare, iarclienţii mei au decis orientarea fondurilor în alte direcţii",afirmă administratorul clădirii de 450 de metri pătraţi din stradaGabroveni, scoasă la închiriere.
"Iniţial plănuiam să deschidem un clubaici, însă din cauza lipsei fondurilor am hotărât să închiriem",afirmă Bercea.
Citiţi articolul integral înrevista Business Construct, care apare joi, 26mai.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
