Mediafax.biz Exclusiv

Ce cheltuieli va tăia Guvernul la anul dacă economia nu creşte decât cu 2%, aşa cum este noua prognoză FMI. De ce crede JPMorgan că PIB-ul va avea doar plus 0,8%

Ce cheltuieli va tăia Guvernul la anul dacă economia nu creşte decât cu 2%, aşa cum este noua prognoză FMI. De ce crede JPMorgan că PIB-ul va avea doar plus 0,8%

Autor: Claudia Medrega

02.10.2011, 20:34 1565

El spune că există deja un proiect de buget care va fi ajustat odată cu venirea Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene la Bucureşti în această lună.

"Urmează să revedem proiectul de buget odată cu cu venirea FMI şi a Comisiei Europene. Să vedem care este şi estimarea Comisiei Europene pentru creşterea economică. Vor fi ajustări şi pe partea de venituri şi pe cheltuieli. Probabil se vor diminua veniturile ca urmare a creşterii economice mai mici. Şi, automat, vor fi ajustări pe partea de cheltuieli. Urmează să discutăm", a declarat pentru ZF artizanul bugetului.

Pe scena politică au reapărut deja idei precum impozitarea pensiilor pentru obţinerea de venituri suplimentare la buget. De asemenea, revenirea salariilor din sectorul public ar putea fi în pericol, dar în calcul intră şi variabila electorală.

Cel mai la îndemână instrument de tăiere a cheltuielilor este de la investiţii.

Pe partea de venituri, autorităţile sunt presate de FMI să facă mai mult în combaterea evaziunii fiscale.

Gherghina estimează că forma revizuită a bugetului ar putea să fie gata cât timp reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene vor fi la Bucureşti.

Deci, termenul legal de promovare a bugetului în Parlament, de 15 octombrie, va fi depăşit, însă nu ar fi prima dată când bugetul este aprobat cu întârziere.

În ceea ce priveşte posibilitatea renegocierii ţintei de deficit bugetar pentru 2012, setată la 3% din PIB atât pe metodologia europeană (ESA), cât şi pe cash, Gherghina spune că "se poate negocia orice, însă deocamdată nu se are în vedere o depăşire a ţintei".

FMI va înjumătăţi, la circa 2%, prognoza de creştere economică de anul viitor şi a avertizat că atingerea ţintei de deficit bugetar în 2012, de 3% din PIB, va fi dificilă, fiind necesare progrese în creşterea ratei de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene şi reforma companiilor de stat.

"În mod cert va fi redusă prognoza PIB pentru 2012. Va fi cu siguranţă mai mică decât 3,5%, cât estimăm în prezent.Cred că va rămâne undeva la 2%. Nu este vina României, ci a factorilor externi. Din acest motiv, este cu atât mai important ca reformele din program să fie menţinute. Programul este poliţa de asigurare necesară pentru a minimiza aceste efecte asupra României în viitor", a declarat pentru Mediafax Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât acest an, acum prognozele sunt ajustate puternic în jos, iar unii bancheri internaţionali, cum ar fi JP Morgan, anticipează un avans al PIB chiar sub 1%, adică o creştere economică mai slabă decât în acest an. Şi nu poate fi exclus nici riscul revenirii în teritoriul negativ în ipoteza intrării în recesiune a zonei euro.

Impactul ajustării creşterii economice asupra bugetului este semnificativ, iar situaţia este complicată şi de includerea în buget a companiilor de stat cu pierderi.

Iar tensiunile economice internaţio nale complică şi mai mult calculele bugetare. Cu un avans al economiei mai lent, se ajunge la un deficit bugetar mai mare, iar reducerea semnificativă a deficitului anul viitor, de la 4,4% din PIB în acest an (24 mld. lei), este problema esenţială.

Directorul general adjunct al FMI David Lipton consideră că îndeplinirea ţintei de deficit pentru anul următor rămâne dificilă.

"Sunt necesare măsuri mai ample pentru a asigura sustenabilitatea sectorului sănătăţii. Este nevoie, totodată, de progrese mai rapide pentru a îmbunătăţi capacitatea României de absorbţ ie a fondurilor UE. O reformă mai amplă a companiilor de stat - împreună cu reglementări mai bune şi o politică de preţuri orientată către piaţă - va fi esenţială pentru a creşte eficienţa economică şi pentru a susţine dezvoltarea", a declarat Lipton după aprobarea celei de-a doua evaluări a noului acord, de tip preventiv.


Ce crede şeful Consiliului Fiscal

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, recomandă o abordare prudentă la întocmirea bugetului pentru 2012, impunându-se măsuri suplimentare de consolidare fiscală. El a amintit că, în condiţiile ajustării estimării de creştere economică de la 4% la 2%, plusul de deficit bugetar este de 0,8% din PIB.

"Pe partea de venituri trebuie să se înregistreze o colectare mai bună şi să continue simplificarea. Nu are sens să ne gândim la reducerea taxelor. Trebuie să fie destul de clar. Şi la o creştere economică de 3,5-4% era foarte dificilă atingerea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB şi se impuneau măsuri suplimentare de consolidare fiscală." Pe partea de cheltuieli, Dumitru consideră că se pot limita cheltuielile sociale, respectiv creşterile de salarii şi pensii, având în vedere şi deficitul mare la bugetul de pensii. "Abordarea cheltuielilor sociale într-un astfel de context în care economia creşte modest trebuie să fie extrem de prudentă. Însă, este o decizie politică la mijloc. În cele din urmă, decizia aparţine Guvernului." Dumitru consideră că "nu ar fi o tragedie" dacă autorităţile române ar încerca să negocieze un deficit bugetar mai mare pentru 2012, în contextul deteriorării condiţiilor macro.

"Creşterea economică se deteriorează din cauze externe. Probabil, se justifică să avem un deficit bugetar ceva mai mare, cu condiţia să dăm dovadă de voinţă că vrem să continuăm consolidarea fiscală chiar dacă mai încet. Însă, oricum trebuie luate măsuri de consolidare hotărâte în privinţa cheltuielilor sociale. În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunuri şi servicii ajustarea trebuie făcută în mod sănătos, prin reducerea facturii de funcţionare a statului şi nu prin transferul cheltuielilor «dintr-un buzunar în altul ». Cred că opţiunile sunt foarte clare", a mai spus Dumitru.

Şi Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, consideră că ar putea fi renegociată ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB. "Deficitul bugetar de 3% din PIB pe ESA este foarte dificil de realizat.

Probabil trebuie să analizăm cât de realist este deficitul, în noile condiţii macroeconomice, diferite de cele avute în vedere iniţial. Cred că este esenţial să avem un trend de scădere a deficitului.

Nu aş vedea ca FMI să se opună unui deficit diferit de 3% din PIB dacă reuşim să convingem că avem proiecte de infrastructură. Dar, trebuie explicat pe ce se duc banii respectivi." Anghel a amintit că 2012 este an electoral, iar instituţiile financiare internaţionale tind să devină mai sceptice în astfel de situaţii, crescând neîncrederea.


"Nu" sacrificării investiţiilor

Anghel consideră că ar fi cea mai mare greşeală să sacrificăm din nou investiţiile, pentru a ne încadra în ţinta de deficit bugetar. "Este nevoie de investiţii pentru a putea compensa creşterea economică sub potenţial. În niciun caz nu trebuie să tăiem cheltuielile de investiţii, care determină locuri de muncă şi creştere economică. Trebuie atenţie la cheltuielile cu bunuri şi servicii, cât de eficient le utilizăm, să vedem ce putem să resctructurăm." În opinia economistului-şef al BCR, România va fi, probabil, obligată să accelereze procesul de privatizare.

Pe partea de venituri bugetare, Anghel a spus că nu se aşteaptă la măsuri legate de cota unică sau TVA, însă accizele vor avea o contribuţie favorabilă la buget şi datorită cursului de schimb, existând, în plus, posibilitatea să vedem noi taxe sau impozite majorate la nivel local, cum ar fi de exemplu taxa pe proprietate.

"Bugetul trebuie să includă estimări mai conservatoare pe partea de venituri. Să nu ne aşteptăm la creşteri mari ale veniturilor. Partea esenţială va fi la nivelul cheltuielilor. Trebuie prognozată o creştere a veniturilor care să nu aducă decât influenţe pozitive. Cheltuielile le faci oricum, dar veniturile nu prea le realizezi. Pornind de la resursele disponibile, trebuie să prioritizezi în ce investeşti astfel încât să maximizezi creşterea economică." În ceea ce priveşte îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, Anghel a reamintit că "nu se pot realiza peste noapte", ci pe termen mediu.

"Sperăm ca economia să crească. Dar, oricum creşterea economică va fi sub potenţial. Evoluţia economiei a fost destul de influenţată de măsurile de austeritate aplicate în România, care au fost unele dintre cele mai dure. Cred că nu este cazul să aplicăm noi măsuri de austeritate." Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac, consideră că potenţialul de creştere a veniturilor există, în principal prin creşterea ratei de colectare.

"Raportul dintre încasările din impozite indirecte (în special TVA şi accize) şi valoarea tranzacţiilor comerciale arată că evaziunea fiscală este încă foarte ridicată.Cred că orice creştere de impozite şi taxe este nocivă pentru economie atât timp cât creşterea economică este slabă şi pericolul reintrării ţărilor dezvoltate în recesiune este din ce în ce mai mare." Pe partea de cheltuilei bugetare, Bucşa crede că s-ar putea reduce cheltuielile cu bunurile şi serviciile.

"Este inexplicabilă creşterea lor cu 12% în primele opt luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a lui 2010, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei a fost de 4,25% la finele lunii august 2011 şi aparatul administrativ s-a redus faţă de anul trecut. Aceste costuri reprezintă o cincime din totalul cheltuielilor bugetare ale statului, faţă de cheltuielile pentru cofinanţări de fonduri europene şi investiţii de capital care reprezintă, cumulat, doar 14,6% din totalul cheltuielilor bugetare."

AFACERI DE LA ZERO