Head-hunteriispun însă că, pentru ca un manager din privat să facă performanţăla conducerea unei companii de stat, trebuie să fie lăsat să iadecizii, fără a fi constrâns de influenţe politice, să primească unsalariu la nivel de manager de multinaţională, să aibă obiectivebine stabilite şi să primească un bonus de performanţă la finalulmandatului.
Dacă un manager dintr-o firmă privată poateajunge la un venit lunar de peste 10.000 de euro net, un directorgeneral al unei companii de stat nu câştigă cu mult peste 1.000 deeuro net/lună.
Cu toate acestea, mulţi manageri acceptăaceste venituri când se angajează la stat, în speranţa că vor faceafaceri cu banii statului şi că astfel vor câştiga în viitor maimult.
În prezent, salariile directorilor generalidin companiile de stat sunt plafonate la nivelul de 4.700 de leinet/lună (1.120 euro), ceea ce înseamnă că şeful Hidroelectrica,Constatin Trihenea, care conduce un business de 780 mil. euroanual, câştigă cât un middle manager dintr-o multinaţională debunuri de larg consum sau cât un dezvoltator de software junior,proaspăt absolvent de facultate.
"Companiile trebuie să fie conduse de oameniprofesionişti, care pot fi români sau străini. Am cerut să fieangajată o companie privată de resurse umane care să identificeoamenii cel mai bine calificaţi pentru privatizarea managementului,iar cei recrutaţi pot să fie europeni, pot să fie africani, puţinîmi pasă. Important este să fie bine calificaţi", a spus ieriJeffrey Franks.
Preţul plătit de o companie pentrurecrutarea unui executiv de top de la concurenţă prin intermediulunei firme de executive search este, în medie, de 30.000 de euro pean, adică o treime din salariul brut anual al manageruluiplasat.Afacerile head-hunterilor formează o piaţă anuală de 6-7milioane de euro.
Werner Stein, preşedintele firmeide executive search Stein & Partners, head-hunterul de originegermană care plasează executivi români încă din 1996, spune că, încazul în care Guvernul apelează la executive search pentru plasareamanagerilor în companiile de stat, ar trebui să stipuleze clar încontract că se caută numai profesionişti, fără afinităţipolitice.
"Pentru ca un manager bun dinprivat să vină într-o companie de stat, trebuie identificatepunctele atractive ale unui astfel de post: contract pe perioadădeterminată de la 3 până la maximum 5 ani, lipsa unei influenţepolitice, salariu atractiv la nivel de multina ţională,termene-limită foarte clare şi targete bine stabilite, dar şi unbonus foarte mare la finalul mandatului, în cazul în care îşiîndeplineşte obiectivele de performanţă, pre cum şi pachetecompensatorii", a spus Stein.
El a precizat că, în Germania, deexemplu, s-a trecut la management privat în cazul Poştei în urmă cucinci ani, iar rezultatele au fost mult mai bune, compania estemult mai profitabilă, iar serviciile angajaţilor au fost multîmbunătăţite.
În opinia lui Rudolf Fedorovici,headhunter în cadrul firmei de executive search Advice HumanResources, una dintre cele mai mari probleme pe care o aucompaniile, indiferent dacă sunt private, listate la Bursă sau destat, este legată de asumarea responsabilităţ ii pentru modul încare performează compania.
"Într-o primă fază, cineva artrebui să stabilească obiective pentru fiecare firmă deţinută destat, iar pe baza acestora se stabileşte şi cine va fi ocupantulpoziţiei de management.Dacă vor căuta mai întâi ocupantul, fără astablili obiectivele, atunci au început cu stângul, pentru căpentru îndeplinirea fiecărui obiectiv este nevoie de un alt tip demanager", a spus Fedorovici.
Daniela Necefor, managing partnerîn cadrul firmei de executive search Total Business Solutions,spune că ar trebui să se încheie un contract de management ca înorice firmă privată, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriucondiţiile de performanţă şi condiţiile de exit.
"Condiţiile de exit la companiileprivate prevăd un pachet compensatoriu destul de mare, iar dacămanagerul este performant, atunci când îşi încheie mandatulprimeşte până la 100.000 - 200.000 de euro. Dacă nu performează,managerul are condiţii de penalizare, nu primeşte nimic altceva înafară de salariul pe care l-a avut", a mai spus Necefor.
Necefor spune că, pentru ca undirector dintr-o companie de stat să nu fie tentat să ia comisioaneilegal, pachetul nu poate fi mic şi că, într-o multinaţională,salariul unui manager este de măcar 4.000 de euro pe lună, la carese adaugă maşină şi alte beneficii.
"La stat, volumul de acte necesareste mult mai mare, spre deosebire de mediul privat. Am avut osingură dată o cerinţă de evaluare a unui manager dintr-unminister, însă am renunţat din cauza birocraţiei", a explicatNecefor, care a adăugat că orice firmă de executive search poatecăuta manageri pentru companiile de stat, însă caietele de sarcinipentru licitaţii apar foarte târziu, iar uneori termenul-limităpentru găsirea candidaţilor este foarte mic.
Fedorovici crede că marea spaimăa tuturor managerilor cărora li se va propune să conducă o companiede stat se va rezuma la două puncte: cum va reuşi statul sărăsplătească responsabilitatea asumată de ei şi cum îi va sprijiniîn activitate.
"În continuare consider că este o maregreşeală faptul că lumea crede că schimbarea managerilor va fipanaceul problemelor.Problema este pe cine faci responsabil - degeaba aduci unindivid şi îi stabileşti obiective, dacă nu există cineva careîntr-adevăr are de pierdut dacă nu se îndeplinesc acele obiective.Schimbarea de management începe de la consiliul de administraţie şicoboară către CEO/ director general şi până la managerii din linia2 de management", a adăugat Fedorovici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
