GE a luat anul trecut decizia de a achiziţiona participaţiaunui fond de investiţii japonez care lucra alături de companiagermană Prowind la dezvoltarea mai multor proiecte eoliene în zonaMoldovei, în Vaslui, cu o capacitate instalată totală de 300 MW.Este vorba despre 4 parcuri eoliene, iar în acest moment deţinerilecelor doi parteneri sunt aproximativ egale", a declarat CarmenNeagu, region executive al GE Energy pentru România, Bulgaria şiMoldova, fără a preciza valoarea tranzacţiei.
Parcurile vor avea 120 deturbine.
Este pentru prima dată în România când GEintră în acţionariatul unei companii care dezvoltă un proiect deproducere a energiei după ce până în prezent GE s-a detaşat ca unuldintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentruînzestrarea parcurilor eoliene.
Cel mai cunoscut proiect la care compania alucrat până acum pe partea de energie verde este parcul eolian de1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ îl fac în două comunedobrogene, Fântânele şi Cogealac. În total, parcul va avea 240 deturbine GE care vor totaliza o capacitate de 600 MW, aproape cât unreactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Dincolo de acestproiect, GE a livrat echipamentele şi pentru centrala pe gaze de500 de milioane de euro pe care Petrom, cea mai mare companielocală, o face la Brazi.
Cum funcţioneazăparteneriatul?
"Nu este o premieră pentru GE la nivelglobal. Grupul are o structură GDSI (Global Development StrategicInitiative) care intră în postura de investitor pentru dezvoltareaproiectelor energetice care folosesc tehnologii noi, atrăgândastfel încrederea băncilor. În România avem mare încredere înmaturizarea pieţei de energie verde şi în altă zonă faţă de ceaconsacrată, Dobrogea. De aceea am ales Moldova", explicăNeagu.
Potrivit acesteia costurile pentrudezvoltarea proiectului vor fi împărţite între cei doi investitori.Odată cu intrarea în operare a parcului eolian, cel mai probabil GEse va retrage sau îşi va păstra o mică parte din acţiuni, companiacontinuând aceeaşi activitate de bază de furnizor de echipamente şinu de operator al unor capacităţi de producere a energieielectrice.Baniiinvestiţi vor fi recuperaţi în momentul ieşirii din proiect. "Poateapărea şi un alt partener, dar operatorul parcului nu vom fi noi",spune Neagu.
În 2013 - 120 de turbine
Potrivit acesteia, "din fericire" parcul aredeja semnat contractul de racordare la reţea cu Transelectrica,practic compania putând deja să înceapă lucrările. Transelectricajoacă un rol cheie în integrarea parcurilor eoliene în reţea,compania fiind cea care veghează la siguranţa de ansamblu asistemului energetic.Recent, Transelectrica a declarat că din cauza volumuluifoarte mare de solicitări, semnarea contractelor de racordare lareţea este "temporizată".
"Investiţia va intra în funcţiunetreptat, începând din a doua jumătate a anului 2012, urmând să fiefinalizată în prima jumatate a anului 2013."Neagu nu a spus la cât se va ridicainvestiţia în cele patru parcuri eoliene. Potrivit informaţiilordin piaţă, investiţia într-un MW de capacitate într-un parc eolianvariază între 1,5 şi 1,8 milioane de euro, ceea ce înseamnă căvaloarea totală a parcului pe care GE şi Prowind vor să-lconstruiască în Vaslui poate ajunge în medie la circa 500 demilioane de euro. Potrivit site-ului Prowind, firma germană are îndezvoltare în România proiecte cu o capacitate totală de 800 MW."Suntem deschişi în continuare pentru astfel deinvestiţii."
Prea târziu pentrunou-veniţi
Investiţiile în parcuri eoliene pot ficonsiderate cea mai fierbinte afacere a momentului, numai înultimii doi ani valoarea fondurilor alocate pentru acest domeniufiind de un miliard de euro. În perioada 2011-2013 Asociaţia Românăpentru Energie Eoliană estimează investiţii totale de 5 miliarde deeuro, giganţi internaţionali precum CEZ, Enel (Italia) sau Energiasde Portugal având deja pe rol proiecte foarte mari. Tot acestentuziasm se explică prin doi factori: România este pe cale de aavea un mecanism generos pentru sprijinirea investiţiilor înenergie verde prin Legea 220/2008, iar vântul din Dobrogea esteunul dintre cele mai bune la nivel european.
Legea 220/2008, care stabileşte schema desprijin pentru energia regenerabilă, a fost publicată în MonitorulOficial în urmă cu aproape trei ani, dar nu şi-a produs efectele înabsenţa avizului favorabil al Comisiei Europene. Anul acesta,Comisia Europeană şi-a dat acordul, iar în următoarele câteva lunilegea va deveni aplicabilă. Practic, acest text legislativstabileşte nivelul de subvenţii pe care le va primi fiecaretehnologie de energie verde în următorii 15 ani.
"Impactul se va resimţi mai ales pe parteade proiecte avansate pentru că vor face rost mai uşor de finanţare,băncile fiind mai relaxate cu un cadru legal stabil. Cred totuşi căeste deja târziu să începi noi proiecte acum", spuneNeagu.
Tren pierdut pentruproducţie
Cu toate efectele pozitive pe care legea leaduce pentru investitori, trei ani de tergiversări au schimbat însăunele planuri. "Tergiversările cu Legea 220/2008 au avut impactnegativ asupra anumitor intenţii şi au orientat anumite decizii deinvestiţii în unităţi de producţie la nivel regional. Pentru zonade producţie de echipamente, cred că România a pierdut acest tren."În general, 75% din costul unui parc eolian reprezintă turbinele.Practic, fără o capacitate de producţie, cea mai mare parte ainvestiţiilor se vor duce în contul unor importatori deechipamente, piaţa locală câştigând din zona de construcţii dedrumuri sau de lucrări electrice.
"Este totuşi un potenţial pentru zona desubansambluri, pentru zona de mentenanţă şi servicii, pentrulucrările de construcţii. Trebuie privite mai flexibil şi mai ampluacest lucruri." Chiar dacă investiţiile noi în parcuri eoliene vincu o serie de veşti bune pentru piaţa locală, acestea ridică însădouă mari probleme. Având un caracter variabil, acestea pot produceprobleme în funcţionarea sistemului energetic, iar subvenţiile pecare producătorii de energie le încasează vor duce inevitabil lacreşterea facturilor.
"În toată regiunea sud-est europeană,producţia de energie s-a bazat pe capacităţi cu grad redus deflexibilitate, aşa cum sunt unităţile nucleare sau cele pe cărbuni,flexibilitatea sistemului fiind asigurată din capacităţihidro.De aicirezultă o anume neîncredere asupra influenţei pe care capacităţivariabile precum cele eoliene o pot aduce în funcţionareasistemului. Această neîncredere este încă prezentă, dar odată cuintrarea acestor capacităţi în funcţiune şi a informării privindtehnologiile disponibile cu pornire rapidă şi extrem de flexibile,cred că problemele vor fi depăşite", a conchis reprezentanta GEEnergy.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
