"Avem unportofoliu activ de proiecte pentru următoarele două luni. Sesizămla nivelul pieţei o «foame» de active viabile din partea băncilor,în ciuda percepţiei că există reticenţă la creditare, iar noi nedorim foarte mult să fim prezenţi în această competiţie. Dinpăcate, cererile de credite de investiţii sau investiţiile străinedirecte sunt încă rare, dar există sectoare care şi-au revenit maibine, de la automotive şi metalurgie până la retail, unde vedem oînviorare chiar şi pe zona non-food, deşi consumul domestic peransamblu rămâne foarte scăzut."
Aflată de aproape un anla conducerea diviziei de corporate banking a ING, Bîtu spune cămajoritatea clienţilor din sectorul metalurgic sunt pe un trendbun, iar utilizarea capacităţilor de producţie a revenit lanivelurile de dinaintea crizei, inclusiv datorită creşteriipreţurilor internaţionale atât pe zona de feroase, cât şi laneferoase.
"Există o companie carepregăteşte chiar o nouă capacitate de producţie." Dar chiar dacăvede "anumite semne de recuperare economică", bancherul nu crede căse poate vorbi despre adevărata ieşire din criză, având aşteptărioptimiste de-abia pentru 2012 - 2013.
"Unele industrii o duc mai bine, uniijucători se mişcă mai bine, însă sunt semnale disparate, nu avem untrend solid. Din ceea ce vedem noi, 2011 este în continuaredificil, inclusiv cu riscuri macroeconomice."
Şansele de relansare sunt mai la îndemânăpentru firmele care au debuşeu la export, iar Bîtu menţionează înacest context Dacia, unul dintre clienţii cei mai disputaţi debăncile puternice pe corporate.
Două domenii "efervescente", curtate cuperseverenţă de către bancheri în ultima vreme sunt energia verdeşi serviciile medicale.
"Proiectele eoliene îmi amintesc deentuziasmul din real estate de dinaintea crizei. Sunt multe, dardestul de mici, realizate de multe ori de investitori mici şi careîmi par a avea un caracter oportunist, fiind în aşteptarea unorjucători mai mari care să consolideze piaţa. Noi nu am intrat aicipentru că ne interesează proiecte mai complexe, pe structuri deproject finance."
În schimb, ING se uită la investiţiile demediu din sectorul energetic.
La servicii medicale, unde ING a finanţat depildă proiectul spitalului Sanador, Bîtu spune că există un risc desupraîncălzire din cauza aglomerării iniţiativelor de lansare declinici şi spitale, însă este un fenomen natural atât timp câtcalitatea serviciilor publice lasă de dorit.
"Am finanţat acest segment, ne uităm la altproiect de spital în ţară şi suntem deschişi încontinuare."
De cealaltă parte, la capitolul "domenii cudificultăţi", ea aminteşte construcţiile şi piaţatelecom.
"Zona construcţiilor încă are o performanţăproastă per ansamblu, dar aici sunt mai multe proiecte pe sectorulpublic care vor apărea în statistici cu un decalaj de timp.Ne interesează acestsegment, de pildă Coridorul IV, şi participăm lalicitaţii."
Chiar dacă revenirea economică e fragilă,şefa ING Corporate nu-şi mai face probleme cu calitateaportofoliului.
"La nivelul sectorului bancar probabil căvor mai creşte costurile cu provizioanele şi anul acesta, dar noistăm foarte bine pentru că am provizionat de la începutul crizeifoarte conservator şi mai accelerat decât piaţa. Nu mai avem cazuride credite cu probleme de valori importante şi este posibil chiarsă începem să eliberăm din provizioanele constituite."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
