Cele 45 de pagini de norme care stabilesc ce trebuie să facă headhunterii care vor participa la prima licitaţie lansată de Ministerul Economiei, complexitatea documentelor solicitate şi stabilirea punctajului pe baza unor criterii precum "numărul birourilor internaţionale de recrutare personal de conducere" sau "lista de referinţe din partea clienţilor cu cele mai mari cifre de afaceri" i-au determinat pe headhunteri să creadă că până marţi (termenul-limită de depunere a documentaţiei de înscriere la licitaţie) trebuie să aducă documentele pentru licitaţia finală, în care se aleg firmele care vor selecta CEO pentru marile companii de stat.
"M-au sunat oameni din Austria şi din Germania care s-au apucat să strângă documentaţia pentru participare la licitaţie, crezând că este cea destinată firmelor care vor face recrutare de CEO pentru companiile de stat. În condiţiile în care 30% din punctaj e dat de referinţele de la clienţi, cum poţi să strângi în trei zile lucrătoare scrisori de referinţă de la 100 de clienţi din ţară şi din străinătate?", a spus George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi headhunteri de pe piaţa locală, care conduce compania cu acelaşi nume.
Ministerul caută deocamdată un project manager, nu un headhunter
Reprezentanţii Ministerului Economiei spun însă că aceasta e licitaţia în urma căreia se va stabili cine va oferi consultanţă în managementul acestui proiect şi va ajuta la stabilirea unui nou caiet de sarcini, necesar pentru selectarea firmelor de executive search care vor aduce manageri din privat la companiile de stat.
"Este vorba de contractul cu firma care va oferi consultanţă în vederea elaborării caietului de sarcini pentru licitaţia mare, în care se vor alege firmele care vor face recrutarea managerilor pentru primele companii de stat", a spus un înalt funcţionar din cadrul ministerului, responsabil de gestiunea acestui proiect.
O altă confuzie a provenit în urma diferenţelor de sume alocate pentru contractele cu headhunterii.
ZF a scris în această săptămână, după o discuţie cu reprezentanţii ministerului, că headhunterul care va câştiga prima licitaţie ar putea încasa până la finele acestui an un contract cu o valoare de 120.000 de euro. În normele procedurale publicate pe site-ul ministerului sunt însă alocate două sume diferite.
"Ministerul Economiei va încheia un contract-cadru cu o valabilitate de un an cu această firmă care va oferi consultanţă pentru project management şi care are o valoare maximă de 2,5 mil. lei (aproximativ 600.000 de euro). În cadrul acestui contract-cadru se vor putea încheia mai multe contracte subsecvente, în funcţie de activităţile din caietul de sarcini al firmei de project management, a căror valoare nu poate depăşi 833.000 lei (200.000 euro) fiecare", au mai spus reprezentanţii ministerului.
Cu alte cuvinte, firma care va încheia contractul cu Ministerul Economiei până la finele săptămânii viitoare ar putea încasa o sumă totală de 600.000 de euro într-un contract valabil până în septembrie anul viitor.
Din această sumă, cel mult 120.000 de euro ar putea fi încasaţi până la sfârşitul acestui an, într-un contract subsecvent, iar anul viitor restul sumei va putea fi distribuită tot în contracte subsecvente, care nu pot depăşi valoarea de 200.000 de euro fiecare.
Se vor înţelege headhunterii?
Reprezentanţii ministerului au spus că, în funcţie de activităţile din caietul de sarcini al firmei de project management, aceasta poate să şi subcontracteze alte firme dacă va considera că este necesar.
Motivele pentru care la prima licitaţie sunt eligibile tot firmele de executive search sunt reprezentate de faptul că acestea au expertiză în domeniu şi pot ajuta la adaptarea legislativă a contractelor de mandat pentru managerii care vor veni la stat.
Oficialii promit că noul manager din privat va avea posibilitatea de a face schimbări în structura de management, fie prin înlocuiri, fie prin mutarea managerilor actuali dintr-un departament în altul, în funcţie de analiza de audit pe care o vor face atunci când vor primi funcţia. Tot headhunterii vor fi cei care îi vor ajuta pe consilierii care lucrează la acest proiect să realizeze un set de criterii privind experienţa şi studiile pe care ar trebui să le aibă membrii consiliilor de administraţie din companii, rezultând astfel o triere şi la nivelul acestor structuri. "Astfel, îndeplinim două obiective: avem un CEO profesionist şi un CA profesionalizat. Ulterior, managerul va putea să facă un audit de management în companie, va putea să îşi aleagă directori noi sau să-i mute în alt departament, pentru că are un CA profesionist şi va putea să îi convingă cu argumente economice şi nu cu argumente politice de necesitatea schimbărilor", au mai spus oficialii.
O piaţă de 7 milioane de euro
Reprezentanţii companiilor de executive search s-au arătat interesaţi de proiectul Guvernului până în prezent, susţinând că este pentru prima dată când Guvernul apelează la ajutorul unor profesionişti pentru a face economii.
"Sperăm ca la finele săptămânii viitoare să semnăm deja contractul cu firma de executive search care va face project managementul", au spus reprezentanţii ministerului.
La începutul acestui an ministrul economiei Ion Ariton a venit cu propunerea de a aduce management privat/performant la companiile de stat, pentru ca acestea să mai reducă din pierderi şi să-şi eficientizeze procesele interne.
Propunerea sa a fost preluată de reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale şi a fost trecută pe caietul de sarcini pentru România, iar proiectul a fost asumat atât de către preşedintele Traian Băsescu, cât şi de premierul Emil Boc.
Nevoia de schimbare a structurii de management la companiile de stat a devenit astfel, peste noapte, o oportunitate de business cu o miză enormă pentru jucătorii de pe piaţa de executive search, care, odată ce vor plasa un executiv din privat pe poziţia de CEO la o companie de stat, vor face primul pas pentru câştigarea unor contracte viitoare pentru alte proiecte de recrutare în aceeaşi companie.
Printre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de executive search se numără Pedersen & Partners, Leadership Development Solutions, KM Trust & Partners, George Butunoiu, Stein & Partner, Stanton Chase, SpenglerFox, Amrop, Accord Group, Advice HR, Total Business Solutions, Alexander Hughes sau Hill International.
Aceste firme formează o piaţă în valoare de 6-7 milioane de euro anual şi plasează, în medie, câte 200 de executivi de top în companiile locale.
Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă sunt primele companii de stat unde atât FMI, cât şi autorităţile române au convenit până în prezent să numească management privat, lista finală urmând să fie definitivată până la jumătatea lunii septembrie, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
