Mediafax.biz Exclusiv

Investiţia în eoliene pas cu pas: cum se împart banii între avize de la SRI, drumuri şi mori de vânt

Investiţia în eoliene pas cu pas: cum se împart banii între avize de la SRI, drumuri şi mori de vânt

Investiţia în eoliene pas cu pas: cum se împart banii între avize de la SRI, drumuri şi mori de vânt

Autor: Roxana Petrescu

25.07.2011, 00:05 1352

"De două ori am refăcut graficul pentru cădacă vă vine să credeţi am avut nevoie de autorizaţii de la SRI(Serviciul Român de Informaţii - n.red.) până la OrdinulArhitecţilor. Şi toate aceste avize costă. Cel de la SRI de exemplua costat 300 de lei şi sincer să fiu nu ştiu de ce a trebuit să-lluăm", a spus Vladimir Barbu, şeful serviciului de promovare pentrusurse regenerabile de energie din cadrul Electrica.

Firma are în dezvoltare două parcuri eoliene, unu cu ocapacitate de 48 MW în comuna Chirnogeni dinConstanţaşi unu de 45 MW în comunaFrumuşiţa dinGalaţi.Valoarea totală a investiţiei se va ridica la aproximativ 190 demilioane de euro, parcul de laGalaţiurmând să fie finalizat în prima jumătate a anuluiviitor, iar cel dinConstanţafiind programat pentru finalul lui 2012.

"Primul proiect, cel dinGalaţi, va fi finanţat din fonduriproprii, din banii pe care-i mai avem din privatizări, iar pentrucel de-al doilea vom lua credite până la sfârşitul anului", a maiprecizat reprezentantul Electrica.


Cel mai mult peturbine

Partea de avizare, deşi consumă foarte mult timp pentrudezvoltatorii de parcuri eoliene, este dintre cel mai puţincostisitoare, ea reprezentând sub 1% din costurile totale ale unuiproiect, conform datelor furnizate de Electrica.Astfel, circa 70% din toţi banii pentru un parceolian se duc spre achiziţia de turbine.

Cum în România nu se află acum nicio fabrică pentru acest gen deechipamente, banii se duc în conturile unor companii precumSiemens, General Electric sau Vestas, care doar importă "morile devânt". Următoarele ca importanţă sunt costurile legate derealizarea drumurilor şi a fundaţiilor, care ajung până la 12% dinvaloarea proiectului. Tot datele Electrica mai arată că lucrărileelectrice se ridică până la aproximativ 10% din valoarea unui parceolian.


Îşi recuperează investiţia în numai 6 ani

Înciuda costurilor foarte mari, de aproape două milioane de europentru fiecare megawatt instalat în cazul Electrica, de peste douăori mai mult faţă de costul unui megawatt într-o centrală pe gazede exemplu, reprezentanţii companiei spun că-şi vor recuperainvestiţia de 190 de milioane de euro în numai şase ani.Acest lucru se explică prin sistemul de certificateverzi prin care sunt subvenţionate investiţiile în domeniulresurselor regenerabile.

Specialiştii din piaţă au spus recent că în mod normal o astfelde investiţie nu ar trebui să se recupereze în mai puţin de 10 ani,o perioadă mai mică fiind un indiciu clar al faptului că sistemulde certificate este supradimensionat.

Electrica estimează că în perioada 2012- 2017 va primi anualpentru cele două parcuri eoliene peste 638.200 de certificateverzi.Preţul unui certificat verde variazăîntre 27 şi 55 de euro, aşa că Electrica poate încasa din acesteinstrumente maximum 210 mil. euro în doar şase ani.

Înlinii mari, sistemul de certificate verzi funcţionează în modulurmător. Pentru fiecare megawatt/oră de energie produs din surseregenerabile, un producător primeşte un anumit număr de certificateverzi în funcţie de tehnologie.

Mai departe, aceste certificate sunt vândute către furnizorii deenergie care trebuie să aibă anumite cote obligatorii de energieverde în coşul pe care îl livrează clienţilor.Aceste costuri sunt recuperate de furnizori prin creştereafacturilor pentru energia livrată populaţiei şicompaniilor.

Totodată, producătorii de energie îşi pot vinde energia înpiaţă. Acest mecanism a fost pus la punct pentru că România trebuiesă-şi îndeplinească anumite ţinte în ceea ce priveşte pondereaenergiei verzi în consumul final până în 2020, potrivitdirectivelor europene. În acelaşi timp, fără acest suportinvestiţiile în energie verde nu ar fi rentabile din cauzacosturilor mult mai mari comparativ cu formele convenţionale deproducere a energiei electrice.

Această schemă a fost principalul motiv pentru care giganţiinternaţionali precum CEZ (Cehia), Enel (Italia) sau Energias dePortugal au pariat sute de milioane de euro pe România, parcurileeoliene fiind de altfel cea mai fierbinte afacere a momentului peplan local.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO