Mihuţ Crăciun este atent la detalii, spune că planurile de integrare abia acum se pregătesc, dar discursul său lasă de înţeles că apetitul Kandia pentru dezvoltare, mai ales la nivel regional, este departe de a se fi potolit.
Atât Kandia, cât şi Supreme fac parte dintr-un grup foarte select de ciocolatieri care încă mai au fabrici în România, după ce alţi concurenţi au decis să renunţe la operaţiunile locale de producţie în favoarea altor pieţe.
Practic, prin tranzacţia de anul trecut a luat naştere al doilea mare jucător din piaţa ciocolatei, cu un business estimat pentru 2012 la 50 de milioane de euro, dar cel mai mare din punctul de vedere al capacităţilor de producţie în care lucrează acum peste 750 de oameni.
"Negocierile au început în primăvara anului trecut. Am luat în calcul orice oportunitate de consolidare a businessului nostru, dar după analiză a reieşit că Supreme este cea mai bună opţiune. Nu era o misiune dificilă pentru Kandia să dezvolte de una singură alte produse, dar prin preluarea Supreme intrăm direct şi în alte categorii cum sunt biscuiţii sau napolitanele şi astfel puteam avea un portofoliu complet", explică Mihuţ Crăciun, care acum este şi directorul general al Supreme Chocolat.
Doi producători interni
Astfel, într-un portofoliu dominat de mărci precum Kandia, ROM sau Măgura au intrat acum biscuiţii Ulpio sau napolitanele Primola, segmente care lipseau din gama Kandia.
"Noi suntem un producător intern, cu un portofoliu de mărci tradiţionale, iar Supreme pe de altă parte este tot un producător intern, dar mult mai tânăr faţă de noi. Uitându-ne însă la cele două portofolii vedem că ele sunt complementare.
Practic ajungem prin această tranzacţie la un portofoliu mult mai complet, dar cu acelaşi profil de produse româneşti. Acum suntem mai puternici." Şeful Kandia spune că negocierile au mers bine şi că au fost lipsite de momente tensionate în contextul în care afacerea dezvoltată de fraţii Jihad şi Johnny Jabra poate fi considerată ca fiind una solidă, cu o echipă bună şi cu produse cerute de consumatori.
Crăciun mai precizează că tranzacţia a avut loc şi într-un context în care consumatorul român revine spre brandurile autohtone, apărând astfel şi primele fisuri în mitul potrivit căruia numai ce vine de peste graniţe este bun.
"Am rămas printre singurii care produc în România, cu siguranţă cel mai mare producător local, şi care acum se orientează spre export. Aş vrea ca şi consumatorul român să se întoarcă la brandurile naţionale şi vedem că acest lucru a început să se întâmple. Se mai uită oamenii şi la ceea ce este produs aici pentru că deja mirajul potrivit căruia numai dacă este adus de afară este bun a început să se mai destrame." El nu a dorit să spună la cât s-a ridicat tranzacţia, dar potrivit unor surse din piaţă aceasta a avut o valoare de circa 15-20 mil. euro.
La fel de discret este Mihuţ Crăciun şi când vine vorba de răspunsuri la întrebări legate de viitorul celor două fabrici din portofoliu sau de modul în care va evolua numărul de angajaţi.
Analize peste analize
"Acum analizăm planul de integrare şi în următoarele 3-6 luni îl vom definitiva. O perioadă de timp însă, ambele afaceri vor rula ca şi acum, cu aceiaşi oameni şi cu aceleaşi structuri. Acum sunt peste 750 de oameni, dar nu este un scop în sine să reducem personalul. Cred că tot procesul de integrare se va termina în circa un an - 18 luni." Brandul Primola va rămâne, dar toate mărcile vor fin integrate sub umbrela Kandia.
"Pe plan intern ne vom concentra să creştem brandurile pe care le avem", a mai spus şeful Kandia, precizând că anul acesta compania beneficiază de un buget solid de investiţii.
Cu ochii în regiune
Însă unul dintre cele mai interesante aspecte este faptul că după preluarea Supreme atenţia Kandia se concentrează foarte mult pe exporturi, sintagma de "jucător regional" fiind prezentă în discursul lui Crăciun.
"Acum, exporturile reprezintă sub 10% din volumele produse de Kandia şi Supreme în total şi ne propunem să creştem acest nivel. Deja suntem prezenţi pe pieţe precum Bulgaria, Ungaria, Serbia, Spania, Polonia, Croaţia, Italia.
Suntem şi pe pieţele din SUA şi Canada, dar în comunităţile de români. Ne uităm şi spre Est. Oricum, aceasta va fi una dintre direcţiile importante de dezvoltare pe viitor. Ne dorim să devenim un jucător regional." Şeful Kandia nu a precizat până la ce nivel ar putea ajunge exporturile şi nici cum ar putea deveni Kandia un jucător regional. În ultimii ani, foarte puţine branduri locale au reuşit să treacă graniţa cu succes, de departe cel mai elocvent exemplu fiind cel al producătorului auto Dacia.
Cum se uită cuvântul "criză"?
În ceea ce priveşte piaţa de ciocolată, Crăciun spune că şi anul trecut au fost înregistrate scăderi uşoare şi că 2012 este un an în care exerciţiul de a face prognoze este destul de dificil.
"În 2011 piaţa şi consumul au continuat să scadă uşor, s-au apropiat de o stagnare după scăderile semnificative din anii trecuţi. De exemplu, în 2010 piaţa s-a redus cu circa 11% faţă de 2009. Cu toate acestea, anul trecut am reuşit să ne atingem obiectivele de afaceri şi am crescut cu 9%. Tot anul trecut am reuşit să recuperăm pierderile, aşa că acum suntem pe profit. Ne-am bazat pe puterea unor branduri, pe consolidare, pe un management mai performant pe partea de marketing, vânzări şi distribuţie", explică şeful Kandia.
Compania a înregistrat în 2010 afaceri de 31,4 milioane de euro şi un profit net de 0,4 milioane de euro, în timp ce Supreme Chocolat a raportat un business de 21,8 milioane de euro cu un profit net de 0,4 mil. euro. "Businessul Supreme a stagnat." Planurile pentru anul acesta sunt precaute mai ales că informaţiile privind evoluţia macro se schimbă de la o zi la alta.
"Pentru 2012 ne propunem o creştere moderată. Va fi un an dificil, dar important este să ţină lumea capul deasupra apei, să nu mai existe declin şi să mai uităm de cuvântul criză."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
