Acolo s-au dezvoltat în ultimii 20 de ani afaceriuriaşe, care au devenit lideri naţionali pe pieţele lor şi care înmulte cazuri au dat lecţii importante de management şi strategiemarilor multinaţionale. Cumulat, liderii din provincie fac afacerianuale de peste un miliard de euro şi, mai important, nu s-ausimţit nici măcar o dată fraţii mai mici şi mai săraci ai greilordin capitală.
Intr-un moment în care Guvernul României şi-a găsit onouă prioritate, respectiv reorganizarea administrativă a ţării şitransformarea judeţelor în voievodate, importanţa provinciei pareun subiect mai actual decât oricând. Nu va putea niciodată să iastrălucirea şi opulenţa Capitalei, însă ultimii 20 de ani audemonstrat că, pe alocuri, şi oraşele de provincie au creatcampioni locali care, treptat, au devenit lideri naţionali. Care augăsit o reţetă proprie a succesului. Sau, mai bine spus, şi-auinventat propriile reţete de dezvoltare, conduită, gestionare abanilor şi performaţă, care şi-au dovedit valabilitatea şi i-autransformat din anonimi în modele de urmat în afaceri. Dacă ar fisă vândă acum companiile pe care le-au fondat la începutul sau lamijlocul anilor '90, ar trăi liniştiţi toată viaţa. Ar aveasuficienţi bani încât singurele lor griji să fie ce maşină nouăsă-şi cumpere, pe ce insulă exotică să stea la soare sau de cehobby excentric să se apuce.
Târgu-Mureş -Renania
La 330 de kilometri de Bucureşti se află oraşul TârguMureş. Acolo, fraţii Orlando şi Roland Szasz conduc companiaRenania, cel mai mare producător şi furnizor de echipamente deprotecţia muncii din România. Cu o echipă de doar 91 de angajaţi,anul trecut, mureşenii au avut afaceri de circa 19 milioane deeuro, o sumă importantă, în special pentru un jucător de provincie.Povestea lor sună simplu, iar modelul de afaceri pe care l-auadoptat pare că poate fi împrumutat de oricine vrea să aibă succesîn această lume. Compania a fost fondată în anul 1995, la TârguMureş, de către cei doi fraţi, care, la scurt timp de la lansare,au început procesul de extindere. "În 1996 înregistram primatranzacţie contabilă, iar doi ani mai târziu deschideam deja unpunct de lucru în Bucureşti", îşi aminteşte Orlando Szasz,directorul general al companiei. În momentul de faţă aureprezentanţe în Bucureşti, Oradea şi Timişoara şi o reţea dedistribuţie formată din 227 dedistribuitori.
În anul 2001 au demarat propria producţie deechipamente, primele produse fiind tărgile pentru transportulaccidentaţilor, dezvoltate în colaborare cu un partener dinGermania. Un an mai târziu şi-au completat portofoliul cu o liniede echipamente de siguranţă pentru lucrul la înălţime, Vertqual,care în momentul de faţă se impune ca brand de sine stătător pepiaţa din Germania. Au continuat apoi cu producţia de îmbrăcăminte,încălţăminte şi mănuşi, realizate de furnizori externi, iar acum auun portofoliu de peste 1.000 de articole, atât importate, cât şimărci propii. Portofoliul de clienţi activi este la fel deimpresionant - peste 4.000.
În urmă cu doi ani, activităţile de producţie au fostseparate într-o entitate distinctă, iar astăzi producţia esteasigurată de către Height Safety Engineering (HSE), o companieafiliată Renania. În plus, anul acesta vor deschide un birou înChina, cea mai mare piaţă producătoare de echipamente, pentru a seasigura că produsele pe care le achiziţionează direct respectăintegral standardele de calitate şi condiţiile de livraredorite.
Pentru că vizibilitatea la nivel extern risca să oîntreacă pe cea de la nivel local, anul acesta fraţii Szasz audecis să investească în promovare. Au alocat un buget de 500.000 deeuro în acest scop şi şi-au asociat numele cu imaginea vedetei deteleviziune Mircea Badea. Campania a fost una agresivă, numeleRenania apărând, dintr-o dată, la televizor, la radio, pe panouriledin oraşe şi din afara lor şi în comunicate depresă.
Un asemenea business şi-ar fi fi găsit loc oricând peo piaţă competitivă cum este cea din Bucureşti. Fraţii Szasz nu aufost însă niciodată pe punctul de a-şi face bagajele şi a se mutaîn Capitală. "Pentru noi, dezvoltarea unei afaceri în provincie avenit natural. Renania a luat fiinţă în Târgu Mureş, oraşul în caream trăit ca tineri adulţi. În timp am ajuns să apreciem localizareacompaniei în această zonă pentru nivelul foarte ridicat al forţeide muncă, în ceea ce priveşte implicarea şi seriozitatea. Din acestpunct de vedere, pot spune că este mai reconfortant să faci afaceriin provincie", spune Orlando Szasz.
Acesta este un avantaj incontestabil al provinciei -pentru că oferta de locuri de muncă este incomparabil mai micădecât în Capitală, angajaţii au dobândit un alt fel de a înţelegeresponsabilitatea şi loialitatea faţă de angajator. În plus, şicosturile salariale sunt mai mici. Acestora li se adaugă alteeconomii suplimentare care vin din costurile cu utilităţile. Estebine ştiut că în oraşele din provincie atât preţurile terenurilor,cât şi chiriile sunt cu mult sub nivelul celor dinBucureşti.
"La polul opus, în provincie suntem dezavantajaţi depolarizarea pieţei şi de oportunităţile generate de Bucureşti, carenu pot fi mereu valorificate din cauza distanţei", adaugădirectorul general de la Renania. Şi puterea de cumpărare este maimare în Capitală, iar despre consumatori se spune că sunt ceva maimaturi decât cei din provincie şi deschişi la produsele noi.Acestea însă nu ar însemna nimic dacă infrastructura, principalulmotiv de nemulţumire al jucătorilor din provincie, nu ar fi atât deprecară şi nu le-ar da de multe ori planurile peste cap. "Calitateaserviciilor este influenţată în mod direct de stareainfrastructurii. În alte ţări din regiune, cum este cazul Cehiei,livrarea nu mai este o problemă pentru producător. Pentru noi însă,costul şi durata de distribuţie rămân probleme semnificative",spune Orlando Szasz şi enumeră obstacolele din infrastructură decare se loveşte la orice pas - importurile maritime sunt mai scumpedecât în porturile europene, transportul feroviar aproape că nu maiexistă, iar cel rutier este deja celebru pentru hibelesale.
Nici măcar faptul că de la distanţă relaţia cuautorităţile se desfăşoară altfel decât în cazul companiilor cusediul în Bucureşti nu este văzută ca o problemă pentru fraţiiSzasz. Nu se aşteaptă la sprijin din partea statului, nu cerstrategii de susţinere şi s-ar mulţumi doar cu un cadru legislativşi fiscal cât mai stabil. "Singurul lucru la care putem spera, cu omare doză de optimism, este aceea de a fi măcar lăsaţi în pace săne putem dezvolta afacerile. Cu alte cuvinte, bunăvoinţa din parteastatului este binevenită prin neimplicare sau omisiuneaintervenţiei, pentru că inconsecvenţa la nivel legislativ şi fiscalne dau frecvent planurile de afaceri peste cap", precizeazăSzasz.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
