Nu ştiu dacă sunt mulţi bancheri care se pot lăuda acum cu rezultatele noastre. Nu veţi găsi în România vreo bancă care să aibă 35% din active în lichidităţi. Avem o rată a creditelor neperformante mică pentru că şi împrumuturile date de noi au avut valori mici. Nu am dat credite în valută şi nici pentru imobiliare, iar activul nostru este real, nu încărcat de probleme", spune Adrian Morar, 51 de ani, ca o frustrare că atenţia media nu se îndreaptă şi către Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop pe care o conduce de peste un deceniu şi care în tabelele BNR figurează la final cu un asterix.
În condiţiile în care tot sistemul bancar a reintrat pe pierderi la nouă luni, şeful Creditcoop spune că va închide anul cu un profit brut estimat la 12 milioane de lei, faţă de 7,8 mil. lei anul trecut, la un total al activelor de 800 de milioane de lei (aproape 190 mil. euro). Capitalurile proprii ale reţelei sunt de 230 de milioane de lei.
Peste 700.000 de clienţi beneficiază de serviciile reţelei, dar clienţi activi care au luat credite sunt în jur de 150.000. Circa 99% din împrumuturi sunt de nevoi personale. "Noi avem parteneriate cu furnizorii de utilităţi pentru plata facturilor în mediu rural, prin noi statul plăteşte subvenţiile în agricultură", menţionează Morar.
Fiecare bancă cooperatistă are propriul capital, propriul bilanţ şi trebuie să raporteze şi se supune supravegherii băncii centrale Creditcoop. Fiecare bancă cooperatistă are propriii asociaţi.
Cea mai mare bancă membră a Creditcoop este Dacia Oradea, care are active de 34 milioane de lei, iar cea mai mică are active de 5 milioane de lei.
"Şi noi suntem o bancă, şi noi plătim la Fondul de Garantare a Depozitelor, şi noi facem rezerve minime, şi în plus băncile noastre cooperatiste plătesc şi la fondul nostru de garantare", menţionează Morar. "Noi suntem un fel de bancă centrală pentru toate aceste bănci cooperatiste, aşa cum este Banca Naţională." Băncile cooperatiste, care acum un secol asigurau mica finanţare a agriculturii şi a micilor afaceri, şi-au pierdut cu timpul importanţa, statul şi Banca Naţională nu au avut o strategie a acestor bănci mici, astfel încât sunt zone rurale din ţară care sunt pierdute din punct de vedere economic, neavând finanţarea aproape.
Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop are 47 de bănci cooperatiste în subordine, cu 800 de puncte de lucru.
Creditele acordate se ridică la 555 milioane de lei, perioada medie pentru un împrumut fiind de cinci ani, iar valoarea medie a unui credit este de 5.100 de lei.
"Aproape 60% din creditele date de noi sunt în mediul rural, unde posibilităţile de cunoaştere a clienţilor sunt mai mari. Te uiţi în curtea lui şi vezi ce are", spune Morar.
Reţeaua înregistrează o rată a creditelor neperformante de 2,8%, faţă de nivelul de peste 14% înregistrat în septembrie la nivelul sistemului bancar. În mediul rural este cea mai bună disciplină la rambursarea creditelor.
Toată reţeaua Credicoop are 2.350 de salariaţi.
El spune că pentru o bancă comercială este foarte costisitor să intre în mediul rural şi de aceea băncile cooperatiste fructifică mai bine această zonă.
"Noi ne-am dus în această zonă, ne-am ales produsele cu un grad de risc mai scăzut, nu încurcăm pe nimeni, nu deranjăm pe nimeni. Pentru băncile clasice este foarte greu de făcut profitul pe care îl aşteaptă atât de repede în acele zone." Morar mai spune că băncile cooperatiste atrag depozite la care plătesc dobânzi aproape de piaţă, de 6 - 7% la lei, şi dau credite cu dobânzi nominale de 11 - 12%. "Sunt zone unde atragem mai multe depozite şi altele în care dăm mai multe credite." Creditcoop a primit autorizaţia de funcţionare din partea BNR în toamna lui 2002 şi tot atunci a deveni şi membră a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. În 2003 a intrat şi în Asociaţia Română a Băncilor.
Cooperaţia de consum era reglementată şi în perioada comunistă, iar în 1990 guvernul a emis decretul-lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi de credit, pentru ca în 1996 Parlamentul să adopte o nouă lege privind aceste tipuri de activităţi.
Pentru băncile cooperatiste toamna este mai puţin fructoasă în privinţa acordării de credite întrucât în această perioadă clienţii încep să încaseze banii pe recoltă.
"Clienţii noştri cu cât au mai mulţi bani, cu atât iau mai puţine împrumuturi", spune Morar.
Cum simte o bancă cooperatistă criza? "Acum trei ani mi-a fost frică. Am avut câţiva clienţi care şi-au retras banii, dar astăzi nu-mi mai e teamă. Sunt supărat însă că înainte de criză băncile au dat foarte multe împrumuturi, iar persoanele fizice şi juridice nu erau pregătite să-şi gestioneze propriul risc. De-asta s-a ajuns aici. La rate mici te mai ajută familia, la rate mari nu te mai ajută nimeni." Dacă de-a lungul ultimelor două decenii aproape nimeni nu s-a îngrijit de dezvoltarea instituţiilor financiare la nivel rural - acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care agricultura produce numai o fracţiune din cât ar putea să producă, iar multe recolte stau şi putrezesc în ogrăzile oamenilor pentru că nu există un sistem naţional de colectare, Adrian Morar este mândru că o parte din plasamentele Băncii Cooperatiste sunt în titluri de stat şi ajută astfel la finanţarea deficitului, iar o parte sunt plasate pe piaţa bancară, acolo unde băncile străine au ajuns să caute finanţare internă întrucât băncile-mamă nu le mai dau bani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
