"Avem 15 ferme în Polonia şi România. Opt dintre aceste ferme sunt în România. Cred că randamentul investiţiei va fi, în medie, între 6% şi 8% pe an", spune Dick van den Oever, COO al Rabo Farm, fond de investiţii cu active de 315 milioane de euro. Olandezii de la Rabo Farm au reuşit într-un interval de aproximativ un an să cumpere de la proprietarii locali între 10.000 şi 15.000 de hectare de teren, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere cotaţia medie a terenurilor agricole de pe piaţa locală. Reprezentanţii Rabo Farm nu au făcut însă precizări în legătură cu suprafeţele deţinute, justificând că nu vor să "manipuleze" în niciun fel piaţa terenurilor.
Achiziţiile făcute de Rabobank arată că limitările impuse de autorităţile de la Bucureşti străinilor care achiziţionează teren agricol nu au avut un efect real asupra "setei" de teren ieftin pe care o au companiile din străinătate pentru ogoarele locale.
La sfârşitul anului trecut, investitorii străini deţineau circa 700.000 de hectare de teren agricol, adică 8% din suprafaţa arabilă disponibilă local, potrivit unor informaţii ale Ministerului Agriculturii (MADR).
Interesul unor investitori precum Rabobank pentru terenurile agricole din România nu este surprinzător, în condiţiile în care cotaţia locală a terenurilor, în medie de 2.000 de euro/hectar, este de până la 25 de ori mai mică decât cea din Danemarca sau Olanda.
Prin achiziţiile de teren agricol făcute în România, olandezii de la Rabo Farm se alătură valului de companii străine care s-au grăbit în ultima perioadă să pună mâna pe titlurile de proprietate ale ogoarelor româneşti în căutarea unor randamente ridicate.
Planuri pentru cel puţin zece ani
Fondul de investiţii Rabo Farm intenţionează să fie prezent pe piaţa locală în următorii 10-14 ani, interval în care va încasa bani anual din arenda primită de la fermierii care lucrează terenurile aflate în pro prietatea băncii olandeze, alte sume urmând a intra în conturi când banca va decide vânzarea suprafeţelor achiziţionate în România.
"Avem randamentul direct, care provine din banii pe care îi primim în urma arendei, şi randamentul indirect, element ce reprezintă ceea ce credem noi că va fi creşterea pentru preţul terenurilor agricole în anii următori", explică van den Oever.
La investiţiile actuale, ţinând cont de un randament anual de 8%, în conturile Rabofarm ar putea intra aproximativ 1,6 milioane de euro pe an din arenda plătită de fermierii români care lucrează terenurile cumpărate de olandezi.
"Avem un mecanism simplu: achiziţionăm după care arendăm terenul înapoi fermierilor. Terenurile care se află în proprietatea noastră sunt arendate fermierilor de pe piaţa locală, iar ei îl lucrează pe baza unui contract. Toţi fermierii care iau teren în arendă de la noi trebuie să fie printre cei mai buni din zona respectivă şi să fie capabili să opereze ferma în mod eficient, productiv şi sigur", spune la rândul său Liviu Patrichi, regional agricultural asset manager al Rabo Farm, omul responsabil direct de achiziţiile de teren făcute de olandezi pe piaţa locală.
Oficialii Rabo Farm nu au precizat însă cât plătesc producătorii agricoli români pentru a lua terenurile băncii în arendă, singura menţiune în acest sens fiind aceea că "taxa" variază în funcţie de poziţionarea terenurilor.
"Avem un contract standard cu obligaţii pentru ambele părţi. Adaptăm contractul de arendă la condiţiile de pe fiecare piaţă. Nu este surprinzător ca un fermier să primească o arendă diferită în partea de est a României faţă de vest sau de sud pentru că fiecare regiune are un potenţial productiv diferit", adaugă Patrichi.
Ferma ideală: 3.000-4.000 ha
Olandezii vizează în România achiziţia de ferme agricole cu o suprafaţă de circa 3.000-4.000 de hectare pentru că exploataţiile de această dimensiune sunt cele mai profitabile.
"Dimensiunea maximă a unei ferme pe care o achiziţionăm este dată de faptul că noi credem că o fermă bună are o dimensiune de minim 3.000-4.000 de hectare, o astfel de fermă ar fi perfectă din punctul nostru de vedere." Totuşi, pe piaţa locală fermele de peste 4.000 de hectare sunt puţine pentru că piaţa terenurilor agricole din România este foarte fragmentată, acesta fiind şi unul dintre elementele care frânează investiţiile olandezilor în România.
"Din punct de vedere al proprietăţii, piaţa terenurilor agricole din România este foarte diferită faţă de cea poloneză. Terenul este foarte fragmentat în România, în timp ce în Polonia avem posibilitatea de a achiziţiona ferme mari. Dacă ne uităm la zonele mai dezvoltate ale României, cele două ţări pot fi considerate într-o anume măsură similare", afirmă Dick van den Oever.
Până acum Rabo Farm a cumpărat teren agricol doar în România şi Polonia, însă olandezii vizează şi alte pieţe europene, potrivit informaţiilor dintr-un raport anterior al companiei. Astfel, "pe hârtie" fondul de investiţii este interesat de investiţii în teren agricol în ţări precum Bulgaria, Ungaria, Austria, Serbia, Cehia, Italia, Grecia sau Germania.
"Am alocat bani pentru mai multe ţări. Am menţionat România şi Polonia, dar mai sunt şi alte ţări pe care le ţintim. Am decis să nu investim însă în unele ţări pe care le-am considerat iniţial uşor de accesat, însă din mai multe motive aceste pieţe nu au fost atât de uşor de accesat pe cât credeam noi", afirmă van den Oever.
Se vor diversifica
Pe lângă preluările de teren agricol în România, olandezi spun că au alocate fonduri şi pentru investiţiile în elemente de infrastructură agricolă, precum drumuri, depozite, silozuri sau sisteme de irigaţii.
"Dacă, spre exemplu, avem un fermier (arendaş - n. red.) care nu deţine spaţii de depozitare, putem colabora cu el pentru a construi un siloz. Un anumit procent din fondul de investiţii poate merge către investiţiile în infrastructură. Putem dezvolta împreună cu arendaşii drumuri, sisteme de irigaţii, spaţii de depozitare sau hambare, unde îşi pot ţine utilajele agricole. În România nu am făcut încă astfel de investiţii", adaugă COO-ul Rabo Farm, fără să dea mai multe detalii despre banii alocaţi acestui tip de proiecte.
Cele 13 milioane de hectare de teren agricol din România pot fi evaluate la peste 25 de miliarde de euro, în condiţiile unui preţ mediu al unui hectar de 2.000 de euro.
Din aceste suprafeţe, 8,3 milioane de hectare reprezintă terenul arabil, care are o valoare de piaţă de aproximativ 16 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
