Privită prin ochii Laurei Voinea, piaţa serviciilormedicale este acum un copil care începe să se maturizeze. Firma decercetare pe care a preluat-o la începutul anilor 2000 intra pe opiaţă în care statisticile lipseau cu desăvârşire. "Nu era deloc opiaţă matură, nu existau informaţii, niciuna din decizii nu erafundamentată şi clinicile mergeau foarte mult după feeling." Dinnevoia clienţilor, care aveau atunci cel mult două unităţi detratament, şi acelea strict în Bucureşti, au pornit primele studiiîn sfera serviciilor medicale private. Au trecut numai şapte ani,timp în care marile lanţuri au depăşit graniţele Bucureştiului şise luptă să acapareze cât mai mult din oraşeleţării.
Medicul-antreprenor Dintre cele mai mari cliniciprivate cu activitate în România, majoritatea au pornit dreptafaceri de familie, pornite de regulă de un medic. În cazurileMedLife, Regina Maria, Sanador, Gral Medical sau Polisano, povesteae similară. Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife în1996, când a părăsit policlinica Titan din Capitală, şi, dinpasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinicialături de alţi trei foşti colegi din facultate. La acea vreme,clinica avea patru specialităţi medicale: pediatrie,obstetrică-ginecologie, oftalmologie şi medicină internă. Trei animai târziu a fost înfiinţat primul laborator de analize MedLife,iar dezvoltarea în adevăratul sens al cuvântului a început din2004, sub conducerea fiului ei, MihailMarcu.
După acelaşi şablon, începutul Centrului MedicalUnirea a fost un cabinet de cardiologie deschis de medicul germanWargha Enayati, absolvent de medicină în România. Fondatorul CMU,devenită acum Regina Maria, a deschis un cabinet în Piaţa Unirii în1995. Anul următor a însemnat introducerea conceptului deabonamente medicale care cuprindeau la acea vreme servicii de lamedicină a muncii, de familie, medicină primară, serviciiprespitaliceşti, tratamente în ambulatoriu până la sisteme deurgenţă şi spitalizare. Abia în 1999 avea să fie inaugurat oficialprimul sediu cu specialităţi multiple. "Dacă nu venea Revoluţia, aşfi plecat din România", spunea Enayati anul trecut, menţionând căaşteptările sale legate de potenţialul ţării au început să scadădupă anul 1995. Asta pentru că banii au început să conteze tot maimult şi specificul afacerilor mai puţin. Mijlocul anilor '90 l-asurprins făcând tranzacţii în domeniul imobiliar, iar ulterior adecis să-şi deschidă un cabinet în Piaţa Unirii din Bucureşti. "Cuimobiliarele mergea foarte bine, aşa că primul cabinet a fost maimult o distracţie. După criza din '95, am insistat mai mult pepartea medicală pentru că oferea stabilitate", declara Enayatipentru catalogul 100 Cei Mai Admiraţi CEO dinRomânia.
"Un acţionariat 100% românesc care a reuşit sămenţină clinicile în top cinci companii din ţară, deşi este singurade acest tip." Aşa vorbesc soţii Robert şi Georgeta Şerban despreGral Medical, afacerea pe care au pornit-o în 2001. Gral Medicaloperează pe piaţa serviciilor medicale private de acum zece ani,însă a prins contur ca brand în 2006, odată cu trecereaacţionariatului printr-un proces de divizare. "A fost momentul încare aripile amorţite s-au deschis şi s-a lansat pe piaţaserviciilor medicale private printr-o strategie unitară şi cu oviziune nouă", explică cei doi. Dacă privim în trecut, acţionariiau dorit să mizeze pe învăţământ la începutul anilor 2000, însă cumspaţiul disponibil reprezenta de fapt o fostă clinică într-unliceu, şi-au dat seama că era mult mai facil să reia fostaactivitate. De aici până la deschiderea unei reţele de clinici şilaboratoare nu a trecut mult timp.
Antreprenor este şi Ilie Vonica.
Au trecut 18 ani de când sibianul deschidea o policlinică deobstetrică-ginecologie în oraşul de pe Cibin, urmat de înfiinţareaunui distribuitor de medicamente zonal. Grupul Polisano este acumprintre cei mai mari operatori pe piaţa serviciilor de sănătate,iar discretul om de afaceri a devenit cel mai bogat din Sibiu. "Euvin din sistem, deci, fiind doctor, ştiam cel mai bine care suntlipsurile", spune Vonica. A deschis prima policlinică şipreviziunea i s-a confirmat imediat. Afacerile familiei Vonica auajuns la peste 300 de milioane de euro şi includ, în2011, distribuitorul de medicamentePolisano, reţeaua de farmacii Reţeta, fabrica PolipharmaIndustries, reţeaua de clinici generaliste Polisano şi un spitalprivat la Sibiu.
"Mi-am dat seama de oportunitatea serviciilormedicale private în piaţă şi, ca orice om de afaceri, când ai unban nu stai pe el, ci îl pui la treabă", spunea vara trecută şiFlorin Andronescu, în prezent COO al reţelei Sanador. Soţia lui,Doris Andronescu, începuse din anul 2001 cu prima clinică în PiaţaAlba Iulia şi a continuat ulterior dezvoltarea ei.
"E foarte adevărat că eu tot tranzacţionând şi Flanco, şi Credissonam reuşit să procurăm capital important ca să investim în Sanador",explica managerul.
Tranzacţii de zeci de milioane de euroProfitabilitatea domeniului a fost luată în vizor de investitoriiexterni, care nu au stat deloc pe gânduri în ultimii ani. Fondul deinvestiţii deţinut de gigantul financiar Société Générale a intratla MedLife, preluând 36% din acţiuni pentru aproximativ 20 demilioane de euro, iar Advent Internaţional, fond care deţine şiproducătorul de medicamente Labormed, a cumpărat 80% din CentrulMedical Unirea, acestea fiind cele mai importante tranzacţii dinanii precedenţi.
"Apetitul pentru dezvoltare a crescut odată cuintrarea noului acţionar în decembrie 2009. În iulie a avut dejaloc o achiziţie importantă, iar procesul căruia i-am acordat foartemultă atenţie este în plină desfăşurare", spune Dorin Preda,directorul de dezvoltare a MedLife. Preda vorbeşte despre unbusiness-plan care se întinde până în 2015 şi descrie companiadrept una "deschisă la nou" şi care "poate oricând să se orientezedupă oportunităţile din piaţă". Nimic nu e bătut în cuie câtă vrememediul e unul efervescent.
Pachetul majoritar al MedLife, de 51%, este deţinutde familia Marcu, în timp ce medicul Wargha Enayati a rămas cu 20%din CMU. "E un avantaj ca un medic să se afle în fruntea uneiinstituţii de acest fel. Laturile managerială şi medicală merg mânăîn mână. De asta, în cei 15 ani, am putut să ne ţinem la nivelulcel mai înalt, pentru că, cunoscând şi sistemul de sănătate, tealiniezi mai repede la situaţia existentă." Enayati mărturiseapentru BUSINESS Magazin că ar fi fost capabil şi de alte afaceri.Şi totuşi, nu a făcut-o. "Mă gândesc că acum trei-patru ani unbăiat cumpăra un teren cu cinci milioane şi îl vindea după cevatimp la preţ dublu.
Şi era foarte şmecher", spune Enayati, arătând cătreterenul întins care se întrezăreşte prin peretele din sticlă dinbiroul său. Atunci "mă gândeam că eu am o afacere cu 500 deangajaţi şi nu produc atâta profit. Era deja lăcomie", adaugămedicul, completând că, dacă era pe cont propriu, s-ar fi îndreptatînspre o altă afacere.
CMU a fuzionat între timp cu Euroclinic şi noua reţeaprivată de sănătate poartă numele Regina Maria, capul încoronatcare l-a adus de fapt pe Enayati în România, după ce a apărat anila rând religia baha'i. Intrarea fondurilor de investiţii estefirească pentru că piaţa serviciilor medicale private este printrepuţinele care au crescut cu două cifre de la an la an, chiar şi învremuri de recesiune. Evaluată la 400 de milioane de euro anultrecut, piaţa e în continuă creştere, iar străinii au pus de multtimp ochii pe potenţialul României. Mai exact, ţara noastră este adoua, după Polonia, care a trezit interesul investitorului suedezMedicover. În anul 1997 Medicover a inaugurat primul centrumedical, începând să furnizeze şi abonamente specifice pentruangajaţii companiilor partenere. În prezent, Medicover are grijă desănătatea a peste 70.000 de abonaţi din 1.500 decompanii.
Interesant e şi faptul că la conducerea principalelorreţele de clinici private se află, dincolo de medici, şi banchericu experienţă. Dacă privim cazurile MedLife, Regina Maria şiMedicover, businessurile stau în mâinile unor directori care s-auformat în bănci: Mihail Marcu, Fady Chreih şi, respectiv, CătălinaBălan. "Experienţa a dovedit că cei mai mulţi doctori sunt rupţi derealităţile economice şi, totodată, că reţeta de succes pentru oafacere în zona serviciilor medicale private este combinaţia lavârf dintre un manager şi un medic", constată Laura Voinea,directorul Mednet Marketing Research Center. Tranzacţiile suntprobabile şi în perioada următoare, însă, după cum reiese dintr-oanaliză a BUSINESS Magazin de la finele anului trecut, fondatoriise dezlipesc cu greu de afacerea pe care au pornit-o dupăRevoluţie. Însă creşterea tot mai accentuată a pieţei poate fi oprovocare mult prea mare pentru unii dintre ei. Sau, după cumdeclara anterior şeful Colegiului Medicilor din România, profesorulVasile Astărăstoae, " nu ştiu cât de mult poate controla medicul şila nivel de management conducerea unei afaceri atât de mari".Astărăstoae remarca faptul că afacerea cu clinici private este,pentru fondatorul ei, "precum un copil pe care l-a crescut de micşi care acum a ajuns sănătos şi pe propriilepicioare".
Grăitoare sunt şi spusele lui Enayati: "Nu vindembere, ţigări sau televizoare şi nu cred că
m-aş putea desprinde complet. Dacă gândesc raţional şi emoţional,m-aş întoarce în Germania. Dar uman, mă leagă prea multe de ţaraasta, de oameni şi de ce aş putea să mai fac aici". Sau cele alelui Ilie Vonica: "În momentul în care am creat un spital cum amvisat toată viaţa, e foarte greu să ies din afacere. Ce să facaltceva?".
Mâna de ajutor de la stat "Când măsurăm piaţaprivată, noi o măsurăm pe cea pur privată. Nu sunt luate în calculdatele legate de contractele cu Casa Naţională de Asigurări deSănătate, pentru că nu sunt declarate de clinici", spune LauraVoinea. Lanţuri precum MedLife, Gral Medical, Romar au părţiimportante de la CNAS, însă în alte cazuri acest segment atinge celmult 5%, potrivit Mednet.
Contractele cu Casa Naţională sunt similare celorfăcute în general cu statul. Statul e un plătitor mai mult sau maipuţin bun, uneori plăţile sunt făcute cu întârziere, însă, dacăaparatura pe care clinicile o deţin este mai complexă, nu se voradresa acestui segment, cât timp CNAS decontează numai anumiteplafoane, de obicei reduse în valoare. "În schimb, dacă nu ţinteştisă fii în top, iar în publicul-ţintă se numără persoane cu veniturimai mici, Casa poate fi o opţiune", spune Voinea, menţionând că nucrede că cineva poate face un plan de afaceri serios, luând încalcul doar contractele cu statul.
Dacă varianta contractelor este mai mult sau maipuţin fezabilă pentru business, mâna de ajutor vine prin însăşistarea precară a sistemului public de sănătate. Spitalele oferăcondiţiile din anii '70 sau chiar mai rău în multe cazuri, iarvaloarea plăţilor informale din sistem ajunge la 300 de milioane deeuro anual, potrivit Băncii Mondiale. Întrebaţi de ce aleg să setrateze într-o clinică privată, cititorii www.businessmagazin.rorăspund diferit: unul din cinci vede condiţiile din sistemul publicde sănătate drept inadecvate, iar doi din cinci aleg mediul privatpentru că nu e nevoie să dea "atenţii". 14% spun că medicii suntmult mai atenţi cu pacientul, iar tratamentul mai eficient, în timpce un sfert susţin ferm că nu îşi permit să se trateze într-oastfel de unitate.
Anul 2011 a adus însă introducerea coplăţii însistemul sanitar. O altă veste bună pentru mediul privat. Chiardacă în acest caz coplăţile nu sunt la nivelul tarifelor de laclinicile private, pacienţii vor apela cu mai multă grijă la unserviciu care nu este integral gratuit şi vor evita prezentărilenejustificate, susţin oficialii Regina Maria. "Asta ar putea reducecererea şi implicit cozile de pe culoarele spitalelor de stat, iaracolo unde plăţile informale nu sunt cerute explicit, ci doarsubînţelese după prestarea serviciului, am putea asista la odiminuare a lor", spune Fady Chreih. În viziunea sa, coplata vaavea un triplu efect benefic asupra mediului privat: va creştecererea pentru că un pacient care va începe să plătească şi însistemul public va dori să beneficieze de aceleaşi standarde decalitate ca în privat; apoi clinicile private vor fi mai interesatesă contracteze servicii de consultaţii medicale cu Casa deAsigurări în condiţii de coplată similare celor de la stat; în altreilea rând, acolo unde vor scădea plăţile informale, vor scădeaimplicit şi veniturile nete la nivelul cadrelor medicale, aşa cămedicii vor fi la rândul lor mai interesaţi să lucreze în domeniulprivat.
"Sunt companii care se axează mai mult pe segmentulde corporate, dar şi alţii care ţintesc doar clienţi individuali.Ar fi bine să existe un echilibru, cât timp clientul corporate efoarte diferit de cel individual, deci şi ofertele sunt foartediferite", explică Laura Voinea. Strategia fiecărui operator e ceacare va decide dacă echilibrul între banii privaţi şi cei publicieste sau nu cea mai bună variantă pentru creştereaafacerilor.
Gata cu clinicile, acum construim spitale "Aşteptămun spital adevărat, să vedem dacă chiar există unul, dar au apărutîntre timp şi variante de spital", spune Lăcrămioara Laura Voinea,managing director al Mednet Marketing Research Center. Cea mairecentă inaugurare este cea a Sanador, care a construit lângă PiaţaVictoriei o unitate spitalicească de mari dimensiuni. Noul spitalSanador, care asigură tratament inclusiv pentru situaţiile deurgenţă, a fost dezvoltat în urma unei investiţii de 40 de milioanede euro. Cu o suprafaţă totală de 18.000 mp şi o capacitate de 290de paturi, spitalul dispune de noi tehnologii şi acoperăspecialităţi pe care s-a marşat mai puţin până acum. "Din dorinţade a oferi totul din punct de vedere medical pacienţilor şi cu unefort susţinut de peste doi ani, am deschis spitalul Sanador carecuprinde toate specialităţile medicale şi chirurgicale, fiindsingular, din acest punct de vedere, pe piaţa de profil", spunea,în cadrul conferinţei de presă de luna trecută, doctorul DorisAndronescu, director general. Departamente precum cel decardiologie intervenţională, în cadrul căruia funcţioneazălaboratoare de cateterism şi electrofiziologie, nu sunt tocmaifrecvente în sistemul privat, şi la fel se întâmplă şi în sferasălilor de operaţie, terapie intensivă, neonatologie şi aprimirilor de urgenţe pentru adulţi şicopii.
"Nu cunosc încă oferta Sanador, însă până acum nimeninu are o secţie ATI adevărată, necesară menţinerii funcţiilorvitale", spune Laura Voinea. "Motivul: costă foarte mult. De aceea,pentru probleme grave, se apelează tot la sistemul public şi seurmăresc specialităţile medicale generatoare de profit." "E o etapănormală în evoluţia pieţei. Cine ar fi fost nebun să investeascăsute de milioane într-un spital şi să nu ştie care va firecuperarea investiţiei?", se întreabă acum Laura Voinea. De aceea,piaţa este în curs de maturizare şi încă se urmăresc activităţi înzone precum obstetrică-ginecologie, naşteri şi chirurgie plastică.Piaţa spitalelor este încă foarte mică şi de abia acum începe săfie cuantificabilă.
În cazul MedLife, în afară de proiectele dejaanunţate, care vizează deschiderea a două spitale mono-specialitatede dimensiuni mari, unul de pediatrie în zona Băneasa şi un altspital în zona Obor, precum şi a unui spital generalist în Braşov,în 2011, oficialii vor investi semnificativ în achiziţii la nivellocal, în deschiderea unor noi centre medicale şi în extindereareţelei proprii de farmacii. De asemenea, în prima parte a acestuian, vor deschide o nouă clinică în Bucureşti şi vor anunţa noipreluări la nivel local, prima din această serie fiind tranzacţiadin Arad, în urma căreia MedLife a preluat 55% din Grupul MedicalGenesys, care cuprinde un spital de mari dimensiuni, o clinică şiun ambulatoriu.
Cât despre 2012, MedLife se va concentra pedeschiderea unui al treilea spital în Bucureşti, o unitatemultidisciplinară de mari dimensiuni, cu management străin. MedLifea avut în 2010 afaceri de 40 de milioane de euro şi deţine opthiperclinici şi două spitale în Bucureşti şi în ţară. Cel puţin unmilion de pacienţi au trecut prin MedLife anul trecut, numărulabonaţilor corporate ai MedLife fiind de 155.000 - angajaţi aicelor 3.000 de companii care au apelat la serviciile medicale aleunităţilor sale. Abonamentele corporate reprezintă aproximativ 30%din totalul cifrei de afaceri a MedLife.
Operatorul de servicii medicale private CentrulMedical Unirea, aflat acum în proces de rebranding, are în planinvestiţii de peste 30 milioane de euro în perioada 2011-2012, sumăcare va fi direcţionată atât spre spitale, cât şi spre deschidereade noi clinici. "La sfârşitul anului am finalizat fuziunea cuEuroclinic, primul spital privat din România, iniţiind astfel ofuziune care creează cea mai mare reţea privată de sănătate", dupăcum spune Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria . În2010, CMU a deschis prima policlinică din zona Moldovei, care adevenit ulterior Campusul Medical Bacău şi Spitalul Dorobanţi dinBucureşti. Pentru acest an oficialii vizează deschiderea de altepoliclinici precum Policlinica Lujerului şi Policlinica Sun Plaza,însă şi spitale în Bucureşti şi ţară. Deja au fost anunţateinvestiţii atât în Bucureşti - un spital şi două policlinici -, câtşi în restul ţării, mai exact două spitale. Per total, Regina Mariaînsumează 18 policlinici, dintre care 12 se află înBucureşti.
Medicover continuă planul de extindere anunţat atâtprin continuarea investiţiilor în primul spital din Bucureşti, careva fi inaugurat în această toamnă, cât şi prin continuareaproiectului de construcţie pentru al doilea spital, programat înanul 2013. Cel din urmă va fi, după cum spune Cătălina Bălan,directorul general al Medicover, "cel mai mare spital privat dinRomânia". Argumentul este logic: reducând oferta de serviciiposibile în sistemul public, prin scăderea capacităţilor defurnizare, automat furnizorii privaţi vor încerca să oferealternative. În mod tradiţional, Medicover şi-a concentratactivitatea pe clienţii corporate, în sfera serviciilor de medicinăa muncii.
Oricum, anii 2009 şi 2010 au reprezentat o provocarepentru toţi jucătorii prezenţi în piaţă, pe seama creşteriiconcurenţei în oferta de servicii medicale private şi adificultăţilor în plan economic care au lovit atât companiile, câtşi clienţii individuali. Pentru anul acesta, grupul Medicover, ceinclude, pe lângă lanţul de centre medicale, şi laboratoareleSynevo, estimează că va finaliza anul cu o cifră de afaceri de32-35 de milioane de euro, în creştere cu 22% faţă de anul 2010.Medicover deţine o reţea de 11 clinici, dintre care patru sunt înBucureşti, şi va investi cumulat în cele două spitale cel puţin 60de milioane de euro. Numărul total de abonaţi este 70.000 dintotalul de 100.000 de pacienţi trataţianual.
Cei de la Gral Medical alocă un milion de euro pentrudeschiderea unor unităţi specializate în servicii de nişă înprovincie şi pentru modernizarea clinicilor existente. Totodată,către sfârşitul anului, soţii Şerban sperăsă demareze construcţia spitalului din apropiereapieţei Alba Iulia din Capitală. Investiţii pentru 2011 şi 2012 deaproximativ 20 de milioane de euro estimează şi oficialii Romar .În schimb, Medsana, filiala locală a Athens Medical Center (Grecia)şi Asklepios Cliniken (Germania), îşi propune să implementezeinvestiţiile până acum îngheţate. Vassilis Chaniotis, directorulgeneral al Centrului Medical Medsana, şi-a propus deschiderea uneiclinici de pediatrie, extinderea laboratorului de analize şiinvestigaţii medicale, două noi centre de investigaţii înBucureşti, precum şi reluarea proiectului de construcţie aspitalului de 200 de paturi.
Din 2004 Medcenter şi-a dezvoltat constant reţeaua decentre medicale şi laboratoare prin noi deschideri sau dezvoltareapunctelor existente, ajungând în prezent la 43 de puncte proprii.Medcenter administrează un portofoliu de peste 600 companii client,în jur de 50.000 de abonamente private de sănătate şi peste 70. 000de pacienţi lunar.
Şi Polisano vrea mai mult în următorii ani, iarsibianul Ilie Vonica vrea să bifeze două spitale, în Sibiu şiBucureşti. "E imposibil ca în cinci ani să avem spitale la nivelulcelor din Viena, dar putem să facem unele mai mici, concentrate peanumite specialităţi şi să-i aducem pe vienezi la noi", explicăVonica. "Posibilităţile de dezvoltare sunt multiple. Cu siguranţăsuntem într-o fază de dezvoltare puternică a pieţei serviciilormedicale private", concluzionează Fady Chreih, directorul ReginaMaria. Sectorul are un potenţial de câteva miliarde de euroşiîncă e loc de creştere.Totuşi, Chreih distinge zone în care piaţa este deja la maturitate,precum stomatologie, laboratoare sau servicii de policlinică,altele care se apropie de maturitate, precum imagistica, iar alteleîn plină expansiune, cel mai bun exemplu fiind spitaleleprivate.
"Cu siguranţă, nu este o piaţă uşoară în condiţiileunui context macroeconomic instabil", mai spune Chreih. Sutele demilioane de euro care urmează a fi investite sunt însă dovada călozul are şanse foarte mari să fiecâştigător.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
