"Sunt destule farmacii şi destui escroci care se joacă cu banii, dar sunt şi distribuitori care fac asta", spunea de curând Ovidiu Buluc, proprietarul distribuitorului Farmexim şi al lanţului de farmacii Help Net, referindu-se la insolvenţele concurenţilor săi din distribuţie, Montero şi, respectiv, Relad. Specialiştii din industrie chestionaţi de BUSINESS Magazin susţin că eventualele suspiciuni la adresa distribuitorilor pot fi alimentate de activele pe care în multe cazuri nu le deţin, de aceea, în situaţia păgubiţilor, vina le aparţine şi celor mai puţin atenţi la cei care le vindeau doctoriile. De cealaltă parte, producătorii de medicamente susţin că încrederea şi analizele de bonitate se fac la nivelul fiecărei companii, însă riscuri există oricând. "Un faliment fraudulos ca cel de acum un an e puţin probabil, dat fiind că în acel caz a contribuit şi conjunctura favorabilă exitului", spune Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Practic, declanşarea procedurii de insolvenţă a grupului Relad,cu afaceri de 370 milioane de euro în 2009, venea în contextul creşterii termenelor de plată pentru medicamente compensate la 210 zile, al creşterii debitelor şi al virării unei sume consistente de bani de la stat către farmacii ca urmare a rectificării bugetare.
Potrivit oficialului ARPIM, până în prezent producătorii nu au recuperat niciun ban din ceicirca 200 de milioane de euro pierduţi, însă între anumite limite marfa este asigurată. Pentru răscumpărarea poliţei e totuşi necesară o decizie definitivă a instanţei de judecată, deocamdată în curs de pronunţare.
"Este una dintre zonele de preocupare majoră atât a distribuitorilor, cât şi a producătorilor. Grija există pentru că am avut în distribuţie două falimente din primii zece jucători, din nefericire unul dintre ele răsunător, cu mulţi bani rămaşi în aer", susţine Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Reţelelor de Farmacii din România şi CEO al A&D Pharma, care grupează distribuitorul Mediplus şi farmaciile Sensiblu. Popescu spune că cele două insolvenţe, mai ales cea de la Relad, au ridicat nişte semnale de alarmă semnificative pentru producători şi, de atunci, fiecare încearcă să îşi securizeze cât mai bine expunerile. Problema e că securizarea expunerii pe o piaţă unde plăţile statului pentru medicamente compensate se fac la peste 300 de zile este un exerciţiu dificil. Farmaciile nu au cum să garanteze sumele, deci e practic exclus să vorbim despre posibilitatea de a genera resurse de garantare dinspre clientul final. Distribuitorii sunt şi ei într-o situaţie ingrată pentru că finanţează de asememea sistemul. Dacă producătorii de medicamente plătesc la circa 210 zile din termenul de plată, distribuitorii suportă alte circa 90 de zile. La o piaţă de circa 1,5 miliarde de euro, cât reprezintă medicamentele pe bază de reţetă, o lună de zile înseamnă circa 120-130 de milioane de euro. Aşadar toate resursele, creditele disponibile de la bănci şi banii cash se duc către producătorii farma. "Expunerea totală a industriei pe piaţă e de circa 1,2-1,5 miliarde de euro, dat fiind că plăţile se fac după un an. De unde ar putea cineva să vină cu instrumente de garantare pentru 1,5 miliarde de euro?", se întreabă şeful A&D Pharma.
"Piaţa farma este una inconştientă, iar capitalul furnizor pe care îl dăm pe diverse canale, sub deviza accesului pacientului la tratament, este lipsit de securizare", spune şi Dragoş Damian, şeful Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. Producătorii de generice spun că şi în alte ţări creditează sistemul sanitar, însă nicăieri nu se ajunge la o pondere atât de mare din piaţa farmaceutică şi la termene de plată atât de lungi. "Suntem preocupaţi de faptul că termenul lung de plată ascunde nişte aisberguri, companii care nu mai sunt viabile economic, dar care îşi ascund minusurile din banii cu care îi susţin furnizorii. Asemenea ghiulele sunt şi încă multe", adaugă Robert Popescu. În momentul de faţă, pentru un manager din farma una dintre cele mai dificile sarcini este să identifice cât mai bine unde sunt riscurile şi problemele în portofoliul de clienţi. Sarcina nu e uşoară cât timp farmaciile sunt de ordinul miilor, iar unii îşi construiesc falimente de mare sonoritate în care se pierd chiar şi zece milioane de euro. "Este foarte clar că dacă presiunea pe marjele din farmacii va continua, aprindem fitilul bombei care va duce la dispariţia unui număr mare dintre acestea", anticipează şeful distribuitorilor. În prezent, adaosul comercial mediu practicat în farmacie este de 16% pentru medicamentele pe bază de reţetă, însă unităţile îşi creşteau profitabilitatea din discounturile oferite de distribuitori. Dată fiind introducerea taxei clawback pentru producătorii de medicamente, prin care ar urma să plătească tot consumul de doctorii peste bugetul alocat de stat, discounturile acordate distribuitorilor şi apoi transferate farmaciilor s-au redus semnificativ.
"Suntem fortaţi, atât distribuitorii în relaţia cu farmaciile, cât şi producătorii în relaţia cu distribuitorii, să jucăm un joc în care orice formă de securizare a businessului este inexistentă", rezumă Popescu. Iar viitorul nu sună deloc bine pentru piaţa farmaceutică în viziunea proprietarului Farmexim, Ovidiu Buluc, care susţine că următorul mare faliment "nu se va lăsa prea mult timp aşteptat".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
